Explozia prețurilor mineralelor critice, concentrarea acestora în doar câteva țări de pe glob, precum și introducerea a tot mai multe restricții la export au pus Uniunea Europeană într-o situație extrem de dificilă, mai ales odată cu avântul înarmării. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), singura șansă a Europei este să înceapă să recicleze. Din păcate pentru UE, și la acest capitol, tot China și, mai nou, Coreea sunt principalii jucători în recuperarea materialelor, în timp ce pe bătrânul continent lucrurile se mișcă incredibil de lent.
Prețurile mineralelor critice s-au majorat în 2025 și la începutul anului 2026, iar prețurile metalelor de bază, cum ar fi aluminiul, cuprul și staniul, au crescut cu o treime între ianuarie 2025 și aprilie 2026, prețurile cuprului atingând niveluri record, atrage atenția Agenția Internațională pentru Energie (IEA). Prețurile materialelor pentru baterii au crescut și ele, iar prețul litiului s-a majorat de peste 2 ori, pe fondul cererii puternice din partea aplicațiilor de stocare a energiei și a ofertei limitate, în timp ce prețurile cobaltului au crescut cu aproximativ 130%, în mare parte datorită restricțiilor la export impuse de Republica Democrată Congo (RDC). Prețurile mineralelor strategice minore, cu roluri critice în sectoarele energiei, tehnologiei înalte, aerospațiale și apărării, începuseră deja să crească în 2024 și au continuat să crească în 2025 și la începutul anului 2026, pe fondul noilor controale la export și al creșterii robuste a cererii. Prețurile acestor minerale aproape s-au triplat, pentru tungsten crescând de șase ori.
Noua armă economică-export controlat
Controalele la export au dus la o divergență accentuată a prețurilor între piețele chineze și cele din alte regiuni. În Europa, prețurile pentru galiu și pământuri rare grele (disproziu și terbiu) sunt în prezent de aproximativ cinci ori mai mari decât prețurile interne chineze, iar prețurile pentru germaniu sunt de aproape trei ori mai mari – subliniind provocările legate de asigurarea aprovizionării în afara furnizorului dominant. ”Noile controale la export au transformat riscurile de concentrare a ofertei în realitate. Numărul codurilor tarifare pentru minerale supuse controalelor la exporturile chineze s-a triplat din 2023. Alte țări au introdus, de asemenea, noi restricții, inclusiv cota de export de cobalt de către RDC și restricții comerciale de către Zimbabwe pentru litiu și Mozambic pentru grafit. Recenta proliferare a controalelor la export a transformat preocupările legate de concentrarea ridicată a ofertei dintr-o vulnerabilitate teoretică într-o provocare imediată pentru securitatea economică”, se precizează în raportul IEA.
China, joc de glezne
În aprilie 2025, guvernul chinez a introdus controale majore la export pentru șapte elemente grele de pământuri rare, cu impacturi semnificative asupra industriilor din aval, forțând unii producători auto să reducă ratele de utilizare sau să oprească temporar operațiunile. În octombrie 2025, acestea au fost extinse la produsele fabricate la nivel internațional care conțin pământuri rare provenite din China sau produse folosind tehnologii chinezești. Deși măsurile extinse au fost suspendate timp de un an, până în noiembrie 2026, vulnerabilitățile rămân. Implementarea lor completă ar putea pune în pericol aproximativ 6,5 trilioane de dolari pe an din producția din aval din afara Chinei în sectoarele auto, high-tech, apărării și energiei. În octombrie 2025, China a anunțat, de asemenea, controale la exportul principalelor puncte de blocare a lanțului de aprovizionare cu baterii, inclusiv materiale catodice, precursori catodici și materiale anodice din grafit, precum și echipamente și tehnologii de fabricație a bateriilor. Dacă comerțul cu grafit de calitate pentru baterii ar fi perturbat complet, peste 300 de miliarde dolari pe an din producția din aval în afara Chinei ar fi în pericol, semnalează IEA.
Speranță din decesul eolienelor și mașinilor electrice
Reciclarea ar putea juca un rol din ce în ce mai important în atenuarea tensiunilor de aprovizionare, aprovizionarea secundară putând să-și dubleze contribuția până în 2040, consideră IEA. Conform politicilor actuale, ratele medii de reciclare pentru mineralele energetice cheie ar putea crește de la aproximativ 10% în prezent la aproape 20% până în 2040. ”Cobaltul și cuprul au deja fluxuri de reciclare relativ stabilite, ratele fiind așteptate să crească în continuare până în 2040, în timp ce reciclarea magneților din pământuri rare ar putea beneficia de volumele tot mai mari de la sfârșitul ciclului de viață provenite de la generațiile timpurii de vehicule electrice și turbine eoliene. Reciclarea litiului și nichelului se află într-un stadiu incipient, dar se așteaptă să se extindă rapid. Capacitatea de reciclare a bateriilor a crescut semnificativ, dar rămâne foarte concentrată, China reprezentând peste trei sferturi din capacitatea globală de pretratare și 90% din capacitatea de recuperare a materialelor. În afara Chinei, Coreea este principalul jucător în recuperarea materialelor”, mai arată IEA.
