Inteligența artificială este folosită tot mai mult în cercetarea biomedicală pentru analizarea unor volume masive de date, identificarea unor posibile ținte terapeutice, proiectarea moleculelor și selectarea experimentelor care merită testate mai departe în laborator. În centrul acestei mișcări apare și Sam Altman, directorul executiv al OpenAI, care a investit o parte importantă din averea sa lichidă în energia de fuziune și biologia îmbătrânirii.
În zona longevității, pariul său se numește Retro Biosciences, un start-up american de biotehnologie care și-a propus să adauge un deceniu la durata de viață sănătoasă. Altman a investit inițial 180 de milioane de dolari în companie, iar în 2026 Reuters a citat un document potrivit căruia participația sa în Retro era evaluată la 258 de milioane de dolari.
Discuția despre intersecția dintre inteligența artificială, genetică, longevitate și limitele interpretării științifice va ajunge anul acesta și la București. Pe 24 septembrie 2026, Biblioteca Națională a României va găzdui a doua ediție a Congresului Internațional de Longevitate, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Evenimentul va aduce în fața publicului cercetători de primă linie în gerosciență și specialiști capabili să explice clar ce știm demonstrat despre îmbătrânire, ce rămâne la stadiul de ipoteză și ce promisiuni ale industriei anti-aging trebuie privite cu prudență. Congresul are loc în cadrul Longevity Expo Forum Fest, organizat de Antena 3 CNN și Longevity Magazine, în perioada 24–26 septembrie 2026.
În laboratoare, inteligența artificială a devenit deja noul motor al geroscienței. Colaborarea directă dintre OpenAI și Retro Biosciences a vizat GPT-4b micro, un model experimental folosit pentru inginerie proteică. Algoritmul a reproiectat variante noi ale proteinelor SOX2 și KLF4, factori esențiali în procesul teoretic prin care celulele adulte pot fi forțate să dea timpul înapoi și să revină la o stare pluripotentă, asemănătoare celulelor stem.
Rezultatele inițiale sunt notabile, dar rămân deocamdată limitate strict la mediul de laborator. OpenAI a raportat că proteinele generate de algoritm au produs, in vitro, o expresie de 50 de ori mai mare a markerilor de reprogramare celulară comparativ cu proteinele naturale. Testele efectuate pe celule prelevate de la donori umani de peste 50 de ani au arătat o activare a pluripotenței și semnale clare de reparare a daunelor de la nivelul ADN-ului.
Dincolo de experimentele pe culturi de celule, Retro Biosciences, evaluată în mai 2026 la 1,8 miliarde de dolari, încearcă să aducă aceste concepte în studii clinice reale. Pentru a reuși, compania se bazează pe o echipă de cercetători consacrați la nivel global, printre care Sheng Ding, Alejandro Ocampo și Vadim Gladyshev.
Pragmatismul medical al companiei se observă în primul lor candidat terapeutic, RTR242, care așteaptă să intre în prima fază a studiilor clinice pe subiecți umani. Acesta promite să fie un tratament țintit spre stimularea autofagiei în boala Alzheimer, cea mai cunoscută afecțiune asociată îmbătrânirii. Restul portofoliului vizează afecțiuni la fel de specifice, precum osteoartrita, pierderea auzului asociată vârstei și un parteneriat de 35 de milioane de dolari cu Murdoch Children’s Research Institute pentru dezvoltarea de terapii celulare sanguine.
Totodată, contribuția lui Altman la cercetarea biomedicală se extinde dincolo de investițiile financiare private. OpenAI și-a extins recent instrumentarul științific prin lansarea GPT-Rosalind, un model dedicat exclusiv descoperirii de medicamente, și LifeScBench, un sistem independent de evaluare a performanței AI în biologie.
Accesul la GPT-Rosalind este strict controlat, fiind permis exclusiv pe bază de parteneriate și licențe pentru companiile farmaceutice, start-up-urile de biotehnologie și institutele academice de cercetare. În paralel, LifeScBench este oferit comunității științifice ca un instrument de calibrare, permițând laboratoarelor din întreaga lume să aibă un standard comun prin care să verifice dacă algoritmii lor chiar funcționează sau doar generează promisiuni false.
