Guvernul a decis să prelungească starea de criză energetică până la data de 30 octombrie, însă, de data aceasta, lucrurile sunt mult mai grave. Pe lângă anunțul prelungirii scoaterii din funcțiune a reactoarelor nucleare, a apărut și problema scăderii temperaturilor și a nebulozității, care vor provoca o reducere accentuată a energiei provenită de la fotovoltaice. Pe fondul secetei prelungite, și capacitatea de producție hidroenergie se va reduce, astfel că riscurile la adresa funcționării sistemului energetic național sunt foarte ridicate. În acest sens, Executivul vorbește deja despre limitarea în tranşe a consumului de energie electrică.
România decontează acum deciziile de a închide capacitățile de producție energie, prelungind starea de criză energetică până la 30 octombrie 2026. Guvernul a anunțat, într-o hotărâre adoptată joi, că reactoarele nucleare de la Cernavodă nu vor porni la 1 octombrie, cum a informat Transelectrica, repornirea acestora fiind decalată probabil pentru noiembrie, în funcție de debitul Dunării.
În plus, în condițiile scăderii temperaturilor, prognozele pentru prima jumătate a lunii octombrie 2026 indică posibilitatea unor perioade cu nebulozitate mai ridicată, care vor reduce aportul energiei fotovoltaice livrate în sistemul energetic național (SEN), suplimentar efectului dat de scurtarea perioadei diurne a zilelor.
Potrivit Executivului, hidraulicitatea pe râurile din țară este foarte scăzută, ca urmare a precipitațiilor deficitare din ultima perioadă, ceea ce are impact asupra producției de energie din surse hidroelectrice, cât și asupra perspectivei de creștere a debitului Dunării în amonte de CNE Cernavodă, în perioada următoare.
Adecvanța sistemului, la cel mai scăzut nivel
Guvernul semnalează că situația energetică la nivelul SEN prezintă un nivel redus al adecvanței. Astfel, grupurile pe cărbune pot funcționa cu maximum 1.200 MWh, în condițiile în care rezervele de combustibil sunt limitate și funcționarea grupurilor pe cărbune se realizează în special în zilele lucrătoare, iar în ce privește energia eoliană, în prima decadă a lunii octombrie 2026 sunt așteptate valori mai scăzute, cu un maxim de 1.000 MWh și un minim de 600 MWh.
Totodată, prognoza este defavorabilă și pentru producția fotovoltaică, care va avea maxime sub 2.800 MWh, fiind așteptată o scădere a acesteia în prima decadă a lunii octombrie 2026, dar și în continuare, ca urmare a scăderii treptate a perioadei de radiație solară.
Probleme și la importurile de energie
În Ungaria, puterea centralei nucleare de la Paks a fost redusă cu 500 MW, după retragerea programată din exploatare a unui grup. ”Vulnerabilitatea principală constă în deficitul de producție dispecerizabilă în orele de vârf (18:00 –22:00) și limitarea posibilităților de import, cauzată de o criză regională de energie.
Apreciem că există un risc de a se ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică, când, în lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum, în vederea asigurării funcționării stabile, pot apărea consecințe economice și sociale grave”, susține Executivul.
Se trece la limitarea forțată a consumului?
În planul de măsuri din hotărârea adoptată, este trecută și limitarea în tranşe a consumului de energie electrică. În acest sens, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica – S.A. va comunica în scris către clienţii finali racordaţi în staţiile electrice ale Retelei Electrică de Transport şi către Operatorii de Distribuție ai clienţilor finali racordaţi în staţiile electrice ale Rețelei Electrice de Distribuție, dispoziţia de reducere a consumului, precizând momentul aplicării şi tranşele aplicate. Comunicarea dispoziţiei de reducere a consumului se va transmite cu minim 24 de ore înainte de aplicare.
