Intrarea oficială în sezonul rece vine cu vești proaste pentru sistemul energetic național. Deși s-a lăsat să se înțeleagă că ne-am putea baza pe centrala de la Mintia, realitatea este că aceasta nu va livra în sistem decât o cantitate insignifiantă, de 135 MWh. Ministerul Energiei spune că este posibil să existe o creștere la Mintia de 1.000 de MWh în primul trimestru al anului viitor, însă gradul de incertitudine este foarte ridicat. Pentru a trece iarna, ministerul cere rezerve în lacurile de acumulare, dar și o extracție moderată din depozitele de gaze, astfel încât acestea ”să ajungă” până în martie 2027.
Măsurile privind funcţionarea în bune condiţii a Sistemului electroenergetic naţional în perioada 1 noiembrie 2025-31 martie 2026, publicate în dezbatere publică de Ministerul Energiei, stârnesc îngrijorare. Și asta pentru că certitudinile nu prea există.
În plus, după ce s-a trâmbițat peste tot că ne salvează centrala de la Mintia, care a început să livreze energie în sistem, aflăm acum că, în acest sezon rece, nu ne putem baza pe ea. Centrala va produce doar 135 MWh, adică simbolic, în timp ce o creștere la peste 1.000 MWh este doar ”posibilă” în primul trimestru al anului viitor.
Gaze, pe sponci. Ce a cerut ministerul producătorilor de energie?
Ministerul Energiei a solicitat realizarea unui stoc de gaze naturale înmagazinate în depozite de minim 90% din capacitatea de înmagazinare, într-un volum cel puțin la fel de mare ca cel din iarna 2025 – 2026. Foarte important de precizat este că România are o capacitate de depozitare mică față de alte țări din UE.
De exemplu, Ungaria, fără a fi producător de gaze, are o capacitate de înmagazinare de 6,5 miliarde de metri cubi, față de 3,17 miliarde de metri cubi cât are România.
În același timp, ministerul cere producătorilor de energie pe gaze, dar și furnizorilor de gaze să extragă moderat gaze din depozite, astfel încât stocul de gaze ”să ajungă” pentru perioada februarie – martie 2027.
Riscuri mari la importuri. Criză regională?
Totodată, măsurile Ministerului Energiei prevăd și asigurarea alimentării cu gaze naturale a centralelor cu funcționare pe gaze chiar în situații cu condiții meteorologice extreme (ger), deși nu se știe cum se va rezolva această problemă.
Fără aceste măsuri, susține ministerul, reducerea cantității de gaze naturale extrase zilnic din depozite poate conduce la degradarea parametrilor de funcționare ai rețelei naționale de transport a gazelor naturale, cu riscul de a indisponibiliza producția de energie a unor mari producători cu centrale electrice care funcționează pe gaze naturale.
Pe de altă parte, autoritățile vorbesc despre un impact comercial, generat de vulnerabilitatea față de importurile de gaze naturale, în special în cazul unei crize regionale de energie.
Cu jalba-n proțap la Comisia Europeană. Este nevoie de cărbune!
O măsură importantă inserată în plan de către minister este intensificarea demersurilor autorităților și instituțiilor publice implicate la Comisia Europeană în vederea obținerii unui acord pentru menținerea în exploatare comercială a cărbunelui.
Astfel, România va cere permisiunea de la Comisia Europeană să poată funcționa cu 4 grupuri energetice pe lignit, aparţinând Societăţii Complexul Energetic Oltenia – S.A., (3 grupuri la CTE Rovinari și 1 grup la CTE Turceni).
De asemenea, ministerul nai cere realizarea unui stoc de combustibil de siguranță în centralele cu funcționare pe cărbune, precum și asigurarea unei rezerve energetice minime în lacurile aferente centralelor hidroelectrice.
