Guvernul promite eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, reorganizarea administrației fiscale și simplificarea relației dintre firme și stat. Barometrul ABC arată că dezvoltarea antreprenoriatului depinde însă și de accesul la finanțare, investiții, productivitate și competențe.
IMM-urile reprezintă 99,8% dintre companiile din sectorul privat nefinanciar din România, asigură 68,6% din locurile de muncă și generează 60,5% din valoarea adăugată a acestuia. Cu toate acestea, economia românească rămâne dominată de microîntreprinderi, iar trecerea firmelor către categorii superioare de dimensiune și productivitate continuă să fie dificilă.
În contextul reformelor economice și administrative anunțate de Guvern pentru perioada 2026–2028, Barometrul ABC „IMM-urile din România – Motorul economiei care crește cu frâna trasă” propune șapte direcții de acțiune pentru dezvoltarea antreprenoriatului: susținerea firmelor care vor să se extindă, creșterea productivității, finanțare accesibilă, digitalizare, internaționalizare, reducerea birocrației și dezvoltarea competențelor.
Programul de guvernare prevede eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu 1 ianuarie 2027, fără o nouă amânare, precum și reorganizarea administrației fiscale, rambursarea mai rapidă a TVA pentru contribuabilii corecți și introducerea unui sistem de scoring fiscal pozitiv. Executivul propune, de asemenea, auditarea instituțiilor publice, eliminarea procedurilor administrative redundante și adoptarea unor reguli unitare în relația dintre firme și administrație.
Aceste măsuri răspund unora dintre problemele semnalate de mediul de afaceri, însă provocările identificate de Barometrul ABC sunt mai ample și privesc capacitatea companiilor de a investi, de a deveni mai productive și de a ajunge pe piețe mai mari.
O economie dominată de firme mici, prea puține companii cresc
Potrivit Barometrului ABC, România are aproximativ 929.463 de IMM-uri în sectorul nefinanciar, dintre care 94,2% sunt microîntreprinderi. Numărul întreprinderilor mijlocii este de aproximativ 7.400.
Deși baza antreprenorială este largă, diferențele de productivitate sunt semnificative. Valoarea adăugată produsă de o persoană ocupată într-o firmă autohtonă este de aproximativ 24.000 de euro, față de 45.000 de euro în filialele companiilor străine. Datele indică faptul că economia românească se confruntă cu dificultăți în dezvoltarea companiilor existente, în investițiile în tehnologie, accesarea finanțării și creșterea competitivității acestora.
Există însă și semnale pozitive. Potrivit sondajului Băncii Europene de Investiții citat în Barometru, 78% dintre firmele românești au realizat investiții în anul anterior cercetării, iar 44% intenționează să își extindă capacitatea în următorii trei ani, comparativ cu 26% la nivel european.
Pentru ca aceste intenții să se transforme în investiții concrete, firmele au nevoie de un cadru fiscal predictibil, acces la capital și proceduri administrative mai simple.
Șapte direcții pentru dezvoltarea antreprenoriatului
Pornind de la analiza datelor economice și a provocărilor întâmpinate de IMM-uri, Barometrul ABC propune șapte obiective care ar putea contribui la creșterea competitivității companiilor românești.
- Mai multe firme care reușesc să se extindă
Politicile publice ar trebui să urmărească nu doar înființarea de companii, ci și trecerea microîntreprinderilor în categoria firmelor mici și a celor mici în categoria întreprinderilor mijlocii. ABC propune monitorizarea firmelor cu creștere rapidă și susținerea companiilor care au potențial de dezvoltare.
- Investiții în tehnologie și productivitate
Reducerea decalajului de productivitate presupune investiții în echipamente, automatizare, cercetare și dezvoltare, precum și în competențele angajaților. Obiectivul este trecerea de la un model de competitivitate bazat pe costuri reduse la unul bazat pe valoare adăugată și inovare.
- Finanțare suficientă pentru dezvoltarea afacerilor
Accesul la capital rămâne una dintre principalele bariere pentru IMM-uri. Potrivit sondajului BNR din iunie 2026, mai puțin de 20% dintre IMM-urile care solicită finanțare primesc integral suma cerută. Barometrul recomandă dezvoltarea garanțiilor pentru credite, a instrumentelor de finanțare alternative și a accesului la capital pentru investiții.
- Digitalizarea activităților companiilor
Digitalizarea trebuie să depășească utilizarea instrumentelor de bază și să includă automatizarea proceselor, analiza datelor, utilizarea tehnologiilor cloud și integrarea inteligenței artificiale în activitatea firmelor. Competențele digitale și capacitatea managerială sunt esențiale pentru valorificarea acestor tehnologii.
- Mai multe IMM-uri pe piețele europene
Barometrul propune facilitarea participării la târguri internaționale, identificarea de parteneri comerciali și sprijin pentru obținerea certificărilor necesare exportului. Obiectivul este creșterea numărului de companii românești care devin furnizori direcți în lanțurile internaționale de valoare.
- Reducerea birocrației și simplificarea relației cu administrația
Simplificarea procedurilor, reducerea documentelor solicitate, interoperabilitatea instituțiilor și aplicarea principiului „once-only” ar putea diminua timpul și costurile administrative suportate de companii. Pentru o firmă mică, timpul antreprenorului și al contabilului consumat de proceduri reprezintă resurse care nu mai pot fi direcționate către dezvoltarea afacerii.
- Dezvoltarea competențelor antreprenorilor și angajaților
Creșterea firmelor presupune competențe de management financiar, administrarea afacerilor, vânzări internaționale, tehnologie și resurse umane. Barometrul recomandă programe de pregătire practică, adaptate nevoilor reale ale companiilor.
Cum poate fi măsurată sănătatea sectorului IMM?
Pe lângă cele șapte direcții, ABC propune construirea unui Scor ABC al sănătății IMM-urilor, un indice transparent, pe o scală de la 0 la 100, care să permită urmărirea periodică a evoluției sectorului.
Indicele ar urma să includă indicatori privind dinamismul antreprenorial, scalarea companiilor, productivitatea, investițiile, finanțarea, digitalizarea, internaționalizarea și costurile administrative.
Scopul este ca politicile pentru IMM-uri să poată fi evaluate nu doar prin numărul programelor lansate sau al firmelor înființate, ci și prin rezultatele obținute: câte companii devin mai productive, câte trec într-o categorie superioară de dimensiune și câte reușesc să intre pe piețele internaționale.
România are nevoie de mai multe companii care cresc, nu doar de mai multe companii. Reformele fiscale și administrative pot contribui la crearea unui mediu mai favorabil antreprenoriatului, însă dezvoltarea pe termen lung depinde și de accesul la finanțare, investițiile în tehnologie, competențele profesionale și capacitatea firmelor de a concura pe piețe mai mari.
Prin Barometrul ABC, Alianța Binelui Comun propune un cadru de dialog între mediul de afaceri, autorități și societatea civilă, cu obiectivul de a transforma aceste direcții în rezultate măsurabile pentru economia românească.
