Specialiștii Consiliului Fiscal atrag atenția că împrumutul SAFE de 16.6 miliarde de euro, la care s-a înhămat România, se va înregistra ca datorie publică, existând riscul majorării de taxe pentru a ne încadra în traiectoria deficitului asumat în fața Comisiei Europene. Totodată, având în vedere necesitatea absolută de reducere a deficitului, bugetul public ar suporta cu mare dificultate cheltuieli militare anuale de 3,5% din PIB, ca să nu mai vorbim de atingerea țintei de 5% din PIB până în 2035, care ar reclama creșteri suplimentare ale veniturilor fiscale și nefiscale și alte tăieri de cheltuieli, susține Consiliul Fiscal.
În contextul obligației de reducere a deficitului, bugetul României va suporta foarte greu cheltuieli militare anuale de 3,5% din PIB, însă atingerea țintei asumate de 5% din PIB ar fi imposibilă fără creșteri suplimentare ale veniturilor fiscale și nefiscale și alte tăieri de cheltuieli, au avertizat specialiștii Consiliului Fiscal. ”În contextul creșterii cheltuielilor de apărare, trebuie menționat și riscul implicat de absorbția împrumuturilor din cadrul instrumentului european SAFE. Spre deosebire de granturi, aceste împrumuturi se înregistrează ca datorie publică și afectează deficitul la momentul angajării cheltuielilor. Alocarea României, de circa 16,6 mld. euro (echivalentul a circa 4,1% din PIB), distribuită pe perioada 2026-2030, face necesară crearea unui spațiu fiscal suplimentar pentru respectarea țintelor privind cheltuielile primare nete, inclusiv prin aplicarea clauzei derogatorii naționale. În lipsa acestuia, s-ar putea adăuga circa 3,5-4 pp din PIB la traiectoria datoriei publice”, se arată într-un document al Consiliului Fiscal, intitulat Sustenabilitatea datoriei publice în România și semnat de Mihai Nițoi și Filip Iorgulescu.
Retrogradarea ratingului de țară, inevitabilă?
Prelungirea crizei politice din România, la care se adaugă deteriorarea situației economice ridică provocări pentru procesul de consolidare bugetară și creează premise pentru retrogradarea rating-ului de țară, semnalează Consiliul Fiscal. În prezent, rating-ul României se situează la limita inferioară a pragului investițional, cu perspectivă negativă, însă un eventual downgrade în categoria junk ar declanșa efecte severe: creșterea semnificativă a costurilor de finanțare, o presiune mai ridicată pe cursul de schimb (în condițiile în care peste 50% din datoria publică este denominată în valută), iar suprapunerea unor dobânzi mai mari cu încetinirea creșterii economice ar periclita serios traiectoria datoriei publice, avertizează specialiștii Consiliului Fiscal. ”Un alt important factor de risc este de natură geopolitică. Conflictul militar din proximitatea graniței României, alături de incertitudinile geopolitice globale, în special cele aferente evoluției războiului din Orientul Mijlociu, comportă un risc de șoc energetic, cu efecte negative asupra creșterii economice. Totodată, într-un context de aversiune globală la risc, România este expusă riscului creșterii randamentelor și, implicit, al majorării costului de finanțare”, se precizează în documentul citat.
Se cer măsuri suplimentare
Potrivit Consiliului Fiscal, în absența unor măsuri suplimentare de ajustare, datoria publică a României ar rămâne pe o traiectorie nesustenabilă, depășind 80% din PIB în 2034 și 100% din PIB în 2039. Măsurile de consolidare, adoptate până în prezent, atenuează această dinamică, dar nu sunt suficiente pentru a o stabiliza, ceea ce face indispensabilă continuarea procesului de consolidare bugetară. Continuarea consolidării, prin atingerea unui excedent primar structural de circa 2,1% din PIB potențial în 2030, readuce datoria pe o traiectorie descendentă și deficitul sub 3% din PIB în 2029, îndeplinind criteriile de sustenabilitate. ”Efortul necesar este însă ridicat și concentrat la începutul perioadei, iar după doi ani de înghețare a cheltuielilor de personal și de asistență socială, concomitent cu creșterea sarcinii fiscale, continuarea ajustării devine dificilă din punct de vedere social și politic. În acest context, o ameliorare a colectării veniturilor fiscale reprezintă alternativa mai realistă, sprijinind procesul de consolidare bugetară”, a mai precizat Consiliul Fiscal.
