Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, propus pentru această funcție și în posibilul viitor Guvern Niculescu, explică, vineri după-amiază, „mizele financiare ale României la zi”.
Și de ce „rigoarea şi disciplina bugetară rămân obligatorii” nu doar ca garanții pentru dezvoltare, ci pentru „evitarea blocajelor imediate”.
„Radiografia la zi este una singură”
Actualul șef interimar de la Finanțe spune că în ultimul an România a făcut „pași importanți” în corectarea unor dezechilibre. „Rezultatele au fost obținute în urma unor decizii dificile, a controlului cheltuielilor și a unor măsuri de consolidare asumate și aplicate cu rigoare”, susține Nazare, care avertizează că „ar fi o greșeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reușit să corectăm cu atât de mult efort”.
Într-un mesaj amplu, postat vineri după-amiază, 16 octombrie, pe pagina sa de Facebook, Alexandru Nazare aduce în discuție ceea ce numește „mizele financiare ale României la zi” și explică „de ce rigoarea şi disciplina bugetară rămân obligatorii nu doar ca garanții pentru dezvoltare, ci pentru evitarea blocajelor imediate”.
„După mai mult de un an de consolidare fiscală, într-un context marcat de multiple tensiuni interne și externe, dezbaterea despre economia României și așteptările privind evoluția acesteia trebuie să pornească de la o evaluare realistă a situației în care ne aflăm, a dezechilibrelor pe care trebuie să continuăm să le corectăm și a eforturilor necesare pentru a recâștiga stabilitatea financiară.
Radiografia la zi este una singură: ani la rând statul a cheltuit fără rigoare, a rostogolit datoriile, a amânat schimbările de substanță și a tratat deficitul ca pe o problemă care poate fi rezolvată mai târziu.
Rezultatul: cel mai mare deficit bugetar din UE, o datorie publică ajunsă la cote istorice și costuri tot mai mari pentru finanțarea funcționării statului”, menționează Nazare.
Nazare: În primele 8 luni din 2026, deficitul cash a fost de 2,89% din PIB
Ministrul interimar al Finanțelor – propus pentru același portofoliu și în echipa premierului desemnat Niculescu – spune că, în ultimul an, România a făcut „pași importanți” în corectarea acestui dezechilibru, iar deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025.
„În primele 8 luni din 2026, deficitul cash a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni concreți, vorbim despre un deficit mai mic cu aproape 27 de miliarde de lei față de primele 8 luni ale anului trecut.
Nu sunt doar date statistice – înseamnă dobânzi care consumă resurse pentru educație, sănătate sau infrastructură, vulnerabilitate în fața crizelor și mai puține opțiuni pentru viitorul tuturor. Iar rezultatele au fost obținute în urma unor decizii dificile, a controlului cheltuielilor și a unor măsuri de consolidare asumate și aplicate cu rigoare. Ar fi o greșeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reușit să corectăm cu atât de mult efort”, atrage atenția Nazare.
În același timp, adaugă Nazare, „dimensiunea presiunii” este una foarte concretă: datoria publică a ajuns la circa 60% din PIB la finalul lunii iulie 2026, echivalentul a aproximativ 1.205 miliarde de lei. „În primele 8 luni ale anului, dobânzile plătite pentru datoria publică au însumat 42,1 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Pentru întregul an, costurile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB. Sunt resurse importante care nu mai pot fi direcționate către investiții și servicii publice – ci acoperă dobânzile”, explică Nazare.
Reducerea deficitului, un pas necesar, dar nu o victorie
Conform precizărilor ministrului Finanțelor, obiectivul principal în 2026 îl constituie reducerea deficitului la 6,2% din PIB. „Este un pas necesar, dar nu o victorie” – susține acesta, în condițiile în care, la finalul acestui an, nivelul rămâne dublu față de ținta europeană de 3%, iar în 2027 va trebui ca România să continue eforturile de reducere a deficitului, într-un „context marcat de mult mai multe presiuni şi obligații restante” decât cele din acest an.
„În 2027 se vor elimina granturile din PNRR, în timp ce costul datoriei publice continuă să consume resurse importante, presiunile asupra bugetului și așteptările sociale rămân ridicate, iar necesarul de finanțare continuă să apese asupra bugetului.
De aceea, rezultate obținute până în prezent trebuie apărate cu fermitate și trebuie să avem claritate cu privire la ceea ce își permite și la ce nu își permite România”, susține Nazare.
Bugetul pentru 2027, „test major de responsabilitate”
„Bugetul pentru 2027 va fi un test major de responsabilitate” – e de părere actualul ministru interimar al Finanțelor și asta în contextul în care „trebuie construit pe venituri realiste, pe priorități clare și pe cheltuieli pe care statul le poate susține efectiv”.
„Nu ne putem permite să repetăm greșeala de a transforma așteptările nerealiste în obligații bugetare permanente, fără resursele necesare pentru finanțarea lor. Orice nou obiectiv trebuie însoțit de o întrebare simplă: care este sursa de finanțare? Nu putem construi un stat solid pe promisiuni care depășesc capacitatea reală a bugetului. O cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanțare.
De aici pornim, înainte să trasăm alte obiective şi este important să marcăm exact unde suntem, pentru a ne stabili şi aşteptările în consecință”, atenționează Nazare.
Alexandru Nazare: Un alt obiectiv esențial, menținerea României în afara categoriei „junk”
Potrivit acestuia, România nu se află încă în etapa unei relansări fără constrângeri, ci în etapa stabilizării și a redresării derapajelor. Însă, potrivit ministrului, consolidarea fiscală trebuie „continuată strategic”, printr-un management responsabil al cheltuielilor, continuarea eforturilor de îmbunătăţire a colectării, prioritizarea cheltuielilor şi protejarea investiţiilor care cresc productivitatea.
„Menținem azi, cu mult efort şi precauție la Finanțe, alături de ceilalți parteneri instituționali, un echilibru foarte fragil în ceea ce privește păstrarea încrederii creditorilor externi. De aceea, un alt obiectiv esențial astăzi este protejarea ratingului suveran și menținerea României în afara categoriei „junk”.
Fără credibilitate, finanțarea devine mai scumpă, investițiile sunt afectate, iar presiunea asupra cetățenilor şi costurilor zilnice crește. Prima evaluare de rating va fi în ianuarie de la agenția Firch, dar în cazul unui derapaj semnificativ oricare altă agenție poate repune cu efect imediat ratingul Romániei în discuție prin convocarea unui comitet de rating ad-hoc.
Consolidarea fiscală trebuie, astfel, continuată strategic, printr-un management responsabil al cheltuielilor, continuarea eforturilor de îmbunătățire a colectării, prioritizarea cheltuielilor și protejarea investițiilor care cresc productivitatea. Trebuie să continuăm să reducem deficitul fără să creăm blocaje și fără să sacrificăm capacitatea de dezvoltare a țării”, susține Nazare, în același mesaj transmis vineri, 16 octombrie, cu doar câteva zile înainte ca noul guvern să ajungă să dea „testul” votului de învestire, în Parlament.
„Trebuie să ne putem proteja populația și economia de șocuri”
„Totodată, trebuie să ne putem proteja populația și economia de șocuri. Doar un stat cu finanțe sănătoase poate susține durabil dezvoltarea, dar și salariile, serviciile publice sau categoriile vulnerabile. Dar sprijinul trebuie să fie bine țintit, eficient și finanțat, nu construit pe promisiuni care produc dezechilibre și ajung, în final, să îi afecteze tocmai pe cei pe care dorim să îi protejăm.
Creșterea investițiilor cu 19,9% în trimestrul al doilea din 2026 arată cât de importantă este valorificarea fondurilor europene pentru susținerea economiei într-o perioadă în care consumul și producția sunt sub presiune. Ajustarea bugetară trebuie să reducă dezechilibrele fără să afecteze tocmai investițiile care susțin productivitatea și redresarea economică”, susține Nazare.
Potrivit acestuia, la momentul de față obiectivele principale rămân„ evitarea derapajelor și menținerea stabilității financiare”. „Traversăm în continuare o etapă de corecție necesară, iar capătul de linie nu se opreşte aici.
Disciplina nu înseamnă renunțare la dezvoltare. Înseamnă să reconstruim baza, fără să lăsăm datorii generațiilor următoare. România nu trebuie să aleagă între creștere și responsabilitate.
Dar pentru a avea creștere într-adevăr sănătoasă trebuie mai întâi să redevenim o țară credibilă, riguroasă și capabilă să își rezolve problemele şi să îşi respecte angajamentele. Nu putem relua ciclul în care astăzi promitem, mâine împrumutăm și ulterior cerem românilor să plătească nota de plată”, a conchis Alexandru Nazare.
Niculescu și echipa se pregătesc de „testul” votului din Parlament
Nazare face parte din echipa guvernamentală cu care premierul desemnat Luca Niculescu se va prezenta săptămâna viitoare în Parlament, pentru votul de învestire. Înaintea votului din plen, miniștrii propuși pentru a face parte din viitorul Executiv vor fi audiați, la Parlament, în comisiile de specialitate, care vor da un aviz, cu rol consultativ.
De altfel, joi seară, 15 octombrie, după ce a depus în Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, premierul desemnat anunța că echipa pe care o propune reunește miniștri desemnați de PSD, partid „care a decis să își asume participarea la guvernare”, și specialiști fără apartenență politică.
„Este o formulă mai puțin obișnuită în România, dar una care răspunde situației în care ne aflăm. După luni de criză politică, avem nevoie de un guvern care să poată lua rapid decizii și să răspundă unor probleme economice și sociale care nu mai suportă amânare”, a transmis Luca Niculescu.
Acesta a anunțat și principalele obiective, pe termen scurt, pe care le va avea Cabinetul său, în cazul în care echipa guvernamentală pe care o propune – în calitatea sa de premier desemnat – va trece de votul de învestire.
Printre acestea se numără „rectificarea bugetară, pentru a evita blocaje în funcționarea spitalelor, în aprovizionarea cu medicamente și în plățile către primării și firme” și adoptarea bugetului pentru 2027 până la sfârșitul anului.
