
Creșterea prețurilor petrolului și gazelor riscă să exacerbeze sărăcia la nivel global.
Scumpirea hidrocarburilor în urma conflictului din Orientul Mijlociu, a determinat majoritatea guvernelor să adopte subvenții pentru protecția socială, cu riscul de a-și reduce și mai mult marjele bugetare deja limitate.
„Țările nu au avut niciodată timp să-și revină după pandemia Covid. Trecem de la o criză la alta, iar succesiunea șocurilor complică situația: este ca și cum ar trebui să-ți repari acoperișul în timp ce casa este în flăcări”, a declarat directorul Programului ONU pentru Dezvoltare (UNDP), Alexander De Croo, într-un interviu acordat AFP.
Reorientarea subvențiilor, așa cum recomandă Fondul Monetar Internațional, se dovedește a fi complexă, din cauza lipsei sistemelor fiscale necesare.
La șocul energetic se adaugă fenomenul climatic El Niño
La șocul energetic se adaugă fenomenul climatic El Niño, care amenință recoltele din Asia, Africa și America Latină.„Între noiembrie și februarie, este foarte probabil să avem parte de perioade lungi de secetă, ceea ce va avea repercusiuni suplimentare asupra aprovizionării cu alimente și asupra inflației”, avertizează Alexander De Croo.
Potrivit UNDP, aproximativ 130 de milioane de persoane din întreaga lume riscă să ajungă în sărăcie în acest an dacă creșterea prețurilor la energie și la produsele alimentare se va reflecta integral.
Deja, indicele global al sărăciei multidimensionale a înregistrat în 2025 prima creștere de la crearea sa în 2010, numărul persoanelor afectate ajungând la 1,2 miliarde.
Înăsprirea condițiilor de finanțare
Înăsprirea condițiilor de finanțare pe fondul creșterii ratelor dobânzilor în economiile avansate îngreunează accesul țărilor în curs de dezvoltare la capitalul necesar și majorează costul datoriei lor.
Nivelul mediu al sumelor alocate de țările în curs de dezvoltare pentru plata dobânzilor la datorie ajunge acum la aproximativ 9,5% din veniturile publice, cel mai ridicat nivel din ultimul sfert de secol – și de peste trei ori mai mare decât cel al țărilor cu venituri ridicate. În același timp, sumele alocate ajutorului internațional s-au redus drastic.

