Fondul Monetar Internațional și-a revizuit în sens ascendent previziunile privind creșterea economică globală pentru acest an, pe fondul unui boom al investițiilor generat de inteligența artificială, care contribuie la compensarea parțială a impactului creșterii costurilor energiei, avertizând totodată că reziliența economică s-ar apropia de punctul de rupere.
FMI se așteaptă ca economia globală să crească cu 3,1% în 2026, față de 3% proiectat în iulie , dar mai lent decât rata de 3,5% de anul trecut. Pentru 2027, a menținut previziunea neschimbată la 3,4%.
Agenția ONU anticipează o inflație de 4,1% în 2027, peste nivelul de 3,9% proiectat în iulie – când estima că Strâmtoarea Ormuz se va redeschide până la mijlocul lunii iulie, iar condițiile vor reveni în general la nivelurile de dinainte de război până în martie 2027. Pentru anul în curs, și-a menținut perspectiva de 4,7%.
„Economia globală a dat dovadă de reziliență, dar această reziliență își atinge limitele”
„Economia globală a dat dovadă de reziliență, dar această reziliență își atinge limitele”, a declarat Silvana Tenreyro, consilier economic și director în cadrul departamentului de cercetare al FMI, îndemnând factorii de decizie să restabilească marja de manevră fiscală și securitatea lanțurilor de aprovizionare.
FMI estimează acum că Strâmtoarea Ormuz se va redeschide în luna martie și va reveni la situația dinaintea conflictului până în octombrie.
Investițiile legate de inteligența artificială au dat economiei globale un „impuls al cererii” care a contribuit la menținerea activității economice în prima jumătate a anului la un nivel mai bun decât cel preconizat, în ciuda războiului din Orientul Mijlociu și a tensiunilor comerciale.
FMI a menționat diversificarea surselor de combustibil și mobilizarea rezervelor strategice drept măsuri care au atenuat turbulențele de pe piața energiei declanșate de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit CNBC.
Totuși, rezervele mondiale de petrol se reduc cu aproximativ 2,7 milioane de barili pe zi, apropiindu-se de niveluri care ar provoca fluctuații bruște ale prețurilor, iar constrângerile energetice ar afecta dinamica generată de inteligența artificială.
Tenreyro a afirmat că politica monetară ar trebui să rămână „suficient de restrictivă” pentru a readuce inflația la nivelul țintit în timp util. Independența băncilor centrale este esențială, în contextul în care guvernele se confruntă cu o presiune financiară tot mai mare.
Datoria publică în economiile avansate va ajunge la 115% din PIB până în 2031, de la 108% în 2025. În economiile emergente va crește la 84%, de la 74%.
