Într-o perioadă marcată de schimbări politice și presiuni economice, Alexandru Nazare continuă să fie luat în calcul pentru conducerea Ministerului Finanțelor. Reducerea deficitului bugetar, menținerea investițiilor publice și păstrarea ratingului de țară în categoria recomandată investițiilor sunt printre argumentele care susțin această continuitate.
În același timp, majorările de taxe și creșterea cheltuielilor cu dobânzile arată că problemele financiare ale României sunt departe de a fi rezolvate.
Nazare, o constantă într-un peisaj politic schimbător
Alexandru Nazare a condus Ministerul Finanțelor în Guvernul Ilie Bolojan, iar numele său a revenit ulterior în mai multe formule guvernamentale. În iunie, premierul desemnat Adrian Veștea îl prezenta drept actualul și viitorul ministru al Finanțelor, argumentând că România are nevoie de continuitate într-un moment dificil.
Ulterior, Nazare a fost nominalizat și pentru Cabinetul condus de Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR. La audierile din comisiile parlamentare a primit 20 de voturi favorabile, două împotrivă și 17 abțineri.
Acum, numele său apare din nou în formula de guvernare asociată premierului desemnat Luca Niculescu, într-un Executiv în care PSD ar urma să dețină majoritatea ministerelor, iar Finanțele ar reveni unui tehnocrat.
Repetarea acestei opțiuni în formule politice diferite indică o acceptabilitate transpartinică neobișnuită. Nu este vorba despre un consens politic total, ci despre faptul că partide care nu au ajuns la un acord asupra premierului sau a formulei guvernamentale au luat în calcul aceeași persoană pentru conducerea finanțelor publice, arată o analiză TRUmedia.
Deficitul bugetar, principalul argument pentru continuitate
Datele bugetare reprezintă unul dintre cele mai importante argumente în favoarea lui Alexandru Nazare.
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar cash de aproximativ 8,67% din PIB. În 2025, acesta a coborât la 7,65% din PIB, echivalentul a 146,03 miliarde de lei. În metodologia europeană ESA, deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025.
Tendința de reducere a continuat în 2026. După primele opt luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 59,42 miliarde de lei, față de 86,36 miliarde de lei în perioada similară din 2025. Ca pondere în PIB, acesta a scăzut de la 4,51% la 2,89%.
În același interval, veniturile bugetare au crescut cu 11,4%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 4,2%. Veniturile fiscale au urcat cu 14,3%, iar încasările din TVA au ajuns la 103,35 miliarde de lei, cu 25,2% peste nivelul din primele opt luni ale anului precedent.
Totodată, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,26 miliarde de lei față de perioada similară din 2025.
Aceste cifre indică o îmbunătățire a execuției bugetare, însă rezultatele trebuie analizate și în contextul măsurilor fiscale care au contribuit la creșterea veniturilor.
Investițiile publice au continuat să crească
Un alt argument important îl reprezintă menținerea investițiilor publice în timpul procesului de reducere a deficitului.
După primele opt luni din 2026, investițiile publice au ajuns la aproximativ 97 de miliarde de lei, cu aproape 25 de miliarde de lei peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025.
Aproape 70% din plăți au fost susținute prin fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În plus, plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar european 2021–2027 și prin PNRR au crescut cu aproximativ 27 de miliarde de lei, respectiv 67,3%.
Menținerea investițiilor este relevantă într-o economie caracterizată de un consum slab și de o creștere economică modestă. Finanțarea europeană contribuie la susținerea proiectelor publice, reducând presiunea asupra resurselor naționale.
România și-a păstrat ratingul recomandat investițiilor
La începutul lunii octombrie, agenția Standard & Poor’s a reconfirmat ratingul suveran al României la BBB-/A-3, menținând țara în categoria recomandată investițiilor. Fitch și Moody’s adoptaseră anterior decizii similare.
Păstrarea acestui statut este importantă pentru accesul României la finanțare. O retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor ar putea determina o parte dintre investitorii instituționali să își reducă expunerea pe datoria românească și ar putea crește costurile de împrumut ale statului.
Totuși, această evoluție nu poate fi atribuită exclusiv unui singur ministru. Agențiile de rating analizează ansamblul politicilor guvernamentale, situația economică, stabilitatea politică, evoluția deficitului și capacitatea autorităților de a continua reformele.
În plus, perspectiva ratingului României rămâne negativă. Riscurile legate de implementarea consolidării fiscale sunt ridicate, iar prelungirea instabilității politice sau abandonarea unei traiectorii bugetare credibile ar putea readuce în discuție o retrogradare.
De ce contează relația cu piețele financiare
Continuitatea la Ministerul Finanțelor are și o dimensiune externă. România trebuie să refinanțeze anual volume importante de datorie și să acopere în continuare deficite bugetare ridicate.
Într-o analiză transmisă clienților și consultată de Profit.ro, JPMorgan anticipa la începutul lunii octombrie că Alexandru Nazare are șanse mari să rămână ministru și într-un Cabinet condus de Luca Niculescu. Banca îl considera o persoană capabilă să ofere predictibilitate piețelor financiare și să fie acceptabilă pentru partidele politice.
Păstrarea aceluiași ministru poate asigura continuitate în relațiile cu agențiile de rating, Comisia Europeană, băncile internaționale și investitorii instituționali. Schimbările frecvente la conducerea Finanțelor, în mijlocul unei crize politice, ar putea adăuga un nou element de incertitudine.
Un sprijin public important a venit și din partea președintelui Nicușor Dan, care l-a descris pe Nazare drept un ministru bun și a evidențiat experiența sa în gestionarea bugetului și relația cu mediul financiar.
Ajustarea fiscală a venit și cu un cost pentru populație și companii
Reducerea deficitului nu s-a realizat fără măsuri care au afectat contribuabilii.
Procesul de consolidare fiscală început în 2025 a inclus majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, modificarea cotelor reduse, creșterea accizelor și majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%.
Au fost introduse și modificări privind contribuția de sănătate pentru partea din pensii care depășește plafonul stabilit de lege, iar taxarea băncilor a fost majorată.
Prin urmare, creșterea veniturilor bugetare reflectă nu doar evoluția colectării, ci și efectul direct al majorărilor de taxe și al eliminării unor facilități fiscale.
În paralel, cheltuielile cu dobânzile continuă să crească. În primele opt luni din 2026, acestea au ajuns la 42,05 miliarde de lei, în creștere cu 26,7% față de aceeași perioadă din anul precedent.
Aproximativ 2% din PIB a fost direcționat către plata dobânzilor, ceea ce limitează resursele disponibile pentru alte priorități bugetare.
România continuă să se confrunte cu un deficit ridicat, o datorie costisitoare și o perspectivă negativă de rating. Reducerea deficitului reprezintă un progres, dar nu echivalează cu rezolvarea problemelor structurale ale finanțelor publice.
Experiența anterioară și proiectele de digitalizare
Alexandru Nazare a mai ocupat funcția de ministru al Finanțelor în perioada 2020–2021. Printre proiectele care au avansat în acel mandat s-a numărat conectarea caselor de marcat electronice la sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF.
Procedura a început la 31 martie 2021, iar după o lună erau conectate peste 10.000 de aparate. La momentul plecării sale din minister, Nazare vorbea despre aproximativ 90.000 de case de marcat conectate.
Tot în acea perioadă au fost majorate sumele propuse prin PNRR pentru digitalizarea administrației fiscale și au fost pregătite proiecte de modernizare a ANAF și a sistemelor Ministerului Finanțelor.
Mandatul său s-a încheiat însă prin revocarea decisă de premierul de atunci, Florin Cîțu, care a invocat întârzieri în proiecte privind fondurile europene și combaterea evaziunii fiscale. Nazare a contestat public explicația, iar Ludovic Orban i-a apărat activitatea.
Din 2024, Alexandru Nazare este și membru al Consiliului de Administrație al BNR, fiind votat în Parlament cu 301 voturi pentru și 40 împotrivă.
Un nou guvern, aceleași provocări economice
Formula de guvernare asociată premierului desemnat Luca Niculescu prevede 17 ministere, dintre care 11 ar urma să fie conduse de reprezentanți PSD, iar șase ar reveni tehnocraților sau independenților.
În această configurație, Alexandru Nazare este luat în calcul pentru Ministerul Finanțelor. Susținerea parlamentară a viitorului Cabinet nu trebuie însă considerată certă înaintea votului de învestitură.
Potrivit informațiilor disponibile la momentul redactării articolului-sursă, PNL și UDMR anunțaseră că vor susține Guvernul, în timp ce USR, AUR și SOS România își exprimaseră opoziția. USR precizase că nu va vota un Cabinet care include miniștri PSD, deși îl susținuse anterior pe Nazare pentru Finanțe în formula guvernamentală propusă de Siegfried Mureșan.
Această diferență arată că poziția față de un ministru nu coincide neapărat cu poziția față de întregul Executiv.
Testul decisiv va fi bugetul pentru 2027
Revenirea lui Alexandru Nazare în prim-planul discuțiilor privind Ministerul Finanțelor pare să fie rezultatul unei acumulări de factori: reducerea deficitului, menținerea investițiilor publice, păstrarea ratingului recomandat investițiilor și relația cu piețele financiare.
Aceste rezultate nu înseamnă însă că problemele bugetare au fost rezolvate.
Următoarea etapă va trebui să demonstreze că deficitul poate continua să scadă fără noi majorări excesive de taxe, fără sacrificarea investițiilor și fără o comprimare prea puternică a economiei. În același timp, România trebuie să limiteze presiunea cheltuielilor cu dobânzile, să îmbunătățească perspectiva ratingului și să găsească soluții pentru relansarea creșterii economice.
Într-un context în care formulele politice se schimbă, continuitatea la Ministerul Finanțelor a devenit un argument în sine. Alexandru Nazare este perceput ca un interlocutor deja cunoscut de instituțiile europene, agențiile de rating și investitori.
