Venitul minim de astăzi ar putea aduce, în viitor, o pensie mult sub pragul subzistenței. Nici în cazul veniturilor medii de astăzi românii nu ar trebui să se simtă mai liniștiți.
Un român care ar ieși la pensie după ani în care a încasat salariul minim ar trebui să se aștepte la doar 1.600 de lei drept pensie. În celălalt caz, venitul mediu din zilele noastre este corelat cu o pensie viitoare de doar 2.600–2.700 de lei.
Salariul minim și cel mediu aduc pensii sub așteptările românilor
Economiștii avertizează că salariile mici din prezent vor atrage de la sine o pensie care poate fi considerată insuficientă în raport cu cheltuielile tot mai mari și cu standardul de viață în continuă creștere.
Astfel, o slăbiciune a modului de calcul al pensiilor constă în faptul că punctul de referință nu crește concomitent cu nivelul salariilor. Singurele criterii care stabilesc, așadar, valoarea punctului de referință sunt inflația și doar jumătate din creșterea reală a salariului mediu.
„Dacă lucrează fără întreruperi până la 65 de ani, adică 40 de ani de contribuție, ar avea în jur de 51 de puncte. Aici intră și punctele de stabilitate primite pentru anii lucrați peste 25. Calculată cu valoarea actuală a punctului de referință, de 81 de lei, pensia de stat ar fi de aproximativ 3.500 de lei net. Problema e că punctul de pensie crește prin lege mai încet decât salariile, doar cu inflația și cu jumătate din creșterea reală a salariului mediu. În 25 de ani, diferența asta mănâncă aproximativ un sfert din valoare.
Mai realist, în puterea de cumpărare de azi, omul ar lua o pensie de stat de circa 2.600–2.700 de lei, cam 47% din salariul net actual. Pe lângă ea vine Pilonul II, care ar mai putea aduce echivalentul a 1.500–1.900 de lei pe lună. Suma depinde de cât are deja în cont și de randamente. Pensia totală ar ajunge astfel la aproximativ 4.200–4.500 de lei. Asta presupune o carieră completă. Fiecare an fără contribuții scade pensia simțitor”, a declarat economistul Adrian Negrescu pentru Adevărul.
Munca la negru, o lovitură pentru pensia viitoare
Mai mult, chiar dacă unii români preferă să lucreze la negru, angajatorul nedeclarând astfel veniturile la stat, contribuția către fondul de pensii va fi inexistentă. Astfel, chiar dacă pe moment poate părea o decizie mai bună, întrucât ar însemna un venit lunar mai mare în lipsa taxelor, pe termen lung ar reprezenta pierderea siguranței financiare în perioada pensionării.
„Primul pas prin care ne putem pregăti mai bine pentru pensie e să îți verifici stagiul de cotizare la Casa de Pensii și extrasul de Pilon II. Mulți află abia la 60 de ani că le lipsesc ani întregi. Al doilea pas e să muncești cu forme legale, pe salariul real, pentru că salariul la plic înseamnă o pensie pierdută. Al treilea pas e economisirea proprie, făcută automat, lunar, cât mai devreme. La 40 de ani mai ai 25 de ani în care dobânda compusă poate lucra pentru tine. Iar până la pensie e important să nu mai ai datorii, mai ales la locuință”, a adăugat Adrian Negrescu.
Pilonul II și III, soluții pentru bătrânețe
O măsură anticipativă la care pot apela românii este consolidarea Pilonului III, implicit prin cotizația constantă virată în acele conturi.
„Recomandarea mea e să pui cel puțin 5% din venitul net, ideal 10%, dacă poți, în pensia facultativă. Pragul minim de bun-simț e să folosești integral facilitatea fiscală. Contribuțiile la Pilonul III sunt deductibile în limita a 400 de euro pe an, adică în jur de 170 de lei pe lună. Și angajatorul poate plăti pentru fiecare salariat până la 400 de euro pe an la Pilonul III, fără taxe. Merită cerut acest beneficiu la negocierea salarială.”
Economistul a oferit, de asemenea, pentru Adevărul mai multe recomandări în ceea ce privește modalitățile prin care viitorii pensionari își pot asigura un trai mai decent, prin investiții făcute din timp.
„Ne ajută o combinație de investiții diversificate pe termen lung, nu una singură. Pilonul III merită pentru avantajul fiscal. Fondurile pe acțiuni sau ETF-urile globale cu costuri mici aduc creștere pe un orizont de 20–25 de ani. Titlurile de stat, ca Tezaur și Fidelis, acoperă partea sigură, care trebuie să crească pe măsură ce te apropii de pensie. La acestea se adaugă o locuință proprie achitată. Pilonul II arată cât contează orizontul lung: în 18 ani, fondurile au avut un randament mediu anual de 8,6%, aproape dublu față de inflația medie din aceeași perioadă. Banii lăsați doar în depozit sau sub saltea nu țin pasul cu inflația” a conchis Adrian Negrescu.
