
Inflația va continua să macine din bugetele românilor în lunile următoare, iar toamna lui 2026 s-ar putea dovedi mai grea pentru populație decât prima jumătate a anului, avertizează economistul Alexandru Bodislav, într-o analiză exclusivă. Deficitul bugetar dă semne de corecție, însă factura acestei ajustări cade, deocamdată, tot pe umerii cetățenilor.
Alexandru Bodislav este profesor de guvernanță și economie și consilier în strategie economică, printre alte roluri pe care le ocupă în prezent la nivel internațional. Comentează frecvent evoluțiile economice ale României, iar de această dată a analizat ce urmează pentru bugetele de familie odată cu intrarea în sezonul rece.
Inflația și șocul energetic, cel mai mare risc al toamnei
Întrebat cum vede toamna lui 2026 din punct de vedere economic, Bodislav pornește de la un tablou contrastant: ,,Toamna lui 2026 va fi, cel mai probabil, mai dificilă pentru populație decât prima parte a anului, chiar dacă la nivel macroeconomic apar primele semne de stabilizare. Economia este aproape de stagnare, consumul încetinește, iar consolidarea fiscală începe să se vadă în cererea internă‘‘, spune economistul.
,,Partea pozitivă este reducerea deficitului bugetar: după primele șapte luni acesta a ajuns la 2,34% din PIB, față de 3,99% în perioada similară din 2025, deși există un puternic caracter netransparent la modul în care acesta a fost realizat‘‘, mai adaugă Bodislav Alexandru.
Iar când vine vorba despre cel mai mare risc pentru economia României în această toamnă, economistul este și mai tranșant: ,,Cel mai mare risc pentru economia României în această toamnă este suprapunerea unui nou șoc energetic peste o economie care deja stagnează și trece printr-un proces de consolidare fiscală. Problema prețului gazelor naturale nu se limitează la facturile populației: gazul intră direct în costurile industriei chimice și ale îngrășămintelor, influențează producția de energie electrică și se transmite ulterior în agricultură, industrie și prețurile bunurilor de consum‘‘, explică el.

,,Într-o economie care are încă o inflație de peste 8%, un asemenea șoc poate întârzia semnificativ procesul dezinflaționist. Riscul real pentru această toamnă este, astfel, apariția unei forme de stagflație: creștere economică foarte slabă, dar cu inflație încă ridicată‘‘, avertizează Bodislav. România, spune el, are un spațiu fiscal redus pentru a interveni, pentru că trebuie simultan să continue reducerea deficitului bugetar și să protejeze ratingul suveran.
Cum mănâncă inflația din salariul mediu
Pentru un român cu salariu mediu care întreabă ce se întâmplă cu banii lui în lunile următoare, răspunsul pornește direct: ,,În următoarele luni, principala problemă nu va fi neapărat salariul nominal, ci cât va mai putea cumpăra cu el. Inflația rămâne ridicată, iar costurile cu energia, alimentele și serviciile vor continua să pună presiune pe bugetul unei familii cu venituri medii‘‘, spune economistul.
,,Practic, 100 de lei din salariu vor cumpăra mai puțin decât cumpărau acum un an, chiar dacă ritmul scumpirilor începe să încetinească‘‘, atrage atenția economistul Bodislav, care recomandă ,,mai multă prudență cu achizițiile mari pe credit, păstrarea unei rezerve de lichiditate și evitarea creșterii cheltuielilor fixe‘‘.
,,Nu cred că trebuie să vorbim despre panică sau despre blocarea consumului, ci despre o perioadă de prudență. Pentru românul cu salariu mediu, toamna aceasta va fi mai degrabă despre protejarea puterii de cumpărare decât despre creșterea nivelului de trai‘‘, conchide el pe acest subiect.
Cea mai dură cifră din discuție vine, însă, din bilanțul măsurilor de austeritate ale Guvernului Bolojan: ,,Per total, efectele scăderii puterii de cumpărare s-au făcut resimțite imediat după aplicarea măsurilor de reformă din cadrul Pachetului 1 al Guvernului Bolojan, respectiv tăieri de beneficii pe categorii vulnerabile social și creșterea taxelor și impozitelor, acestea impactând puterea de cumpărare pentru persoanele cu un venit sub 5.000 de lei net pe lună cu până la 40% în perioada 1 august 2025 – 1 august 2026‘‘, punctează acesta.
,,Mă aștept, deci, la o recuperare lentă a puterii de cumpărare, nu la una spectaculoasă, deși reformele din august 2025 au decimat puterea de cumpărare a celor cu venituri sub 5.000 de lei net pe lună‘‘, spune el. ,,Până când inflația nu revine consistent spre 3-4% și veniturile reale nu reîncep să crească, românii vor continua să simtă că economia personală evoluează mai slab decât arată uneori indicatorii macroeconomici‘‘, adaugă el.
Terase pline, buzunare goale: paradoxul consumului românesc
Cum se explică atunci mall-urile și terasele pline, în timp ce mulți români spun că nu le mai ajung banii? Pentru Bodislav, nu e o contradicție, ci o polarizare: ,,Vedem, în primul rând, o polarizare tot mai mare a consumului: România are o categorie de populație cu venituri peste medie care continuă să consume, să călătorească și să frecventeze restaurantele, în timp ce pentru gospodăriile cu venituri mici și medii presiunea costului vieții este mult mai puternică‘‘, explică el.
,,Mall-ul sau terasa ne arată consumul, nu situația financiară a consumatorului. O parte din acest consum este susținut din economii, carduri de credit sau prin reducerea altor cheltuieli. Oamenii pot renunța la o achiziție mare, dar continuă să cheltuiască pentru experiențe și socializare‘‘, mai spune economistul.
,,Faptul că vedem restaurante pline nu înseamnă automat că puterea de cumpărare a crescut. Prosperitatea nu se măsoară prin numărul de mese ocupate într-o seară de sâmbătă‘‘, conchide Bodislav.
Economistul merge mai departe și pune sub semnul întrebării sănătatea acestui consum: ,,Putem avea o economie în care consumul rămâne aparent ridicat, dar sănătatea financiară a populației se deteriorează. Important nu este doar cât consumăm, ci din ce finanțăm acel consum. Dacă el este susținut de creșterea veniturilor reale și a productivității, este sănătos. Dacă este susținut tot mai mult din credit și din reducerea economisirii, devine vulnerabil‘‘, avertizează el.

,,România a avut mult timp un model de creștere bazat puternic pe consum, inclusiv pe consum din import. În momentul în care gospodăriile își reduc economiile sau se îndatorează pentru a-și păstra același nivel de trai, practic consumăm astăzi o parte din veniturile de mâine‘‘, mai spune Bodislav.
Retrogradare de rating și FMI: scenariul de coșmar pentru România
Întrebat ce ar trebui să-i sperie cel mai puțin pe români și ce subestimăm, Bodislav trage o linie clară: ,,Românii ar trebui să se teamă cel mai puțin de scenariile extreme precum colaps economic, incapacitate de plată sau o criză de tipul celei din 2009. România are astăzi o economie mai diversificată, acces la fonduri europene importante, un sistem bancar mai solid și instrumente instituționale pe care nu le avea în crizele precedente‘‘, spune el.
,,Însă dacă politicienii o țin în formă continuată în mixul politic actual și procese slabe de luare a deciziei, vor ajunge în 3-5 luni într-o situație extremă, pornind de la o posibilă retrogradare a ratingului de țară și un acord-cadru cu FMI (Fondul Monetar Internațional)‘‘, avertizează Bodislav.
,,Ceea ce cred că subestimăm este efectul cumulativ al unei perioade lungi de creștere economică foarte slabă și inflație ridicată. Riscul real nu este că economia României se prăbușește într-o zi, ci că putem deveni treptat mai săraci fără să existe un moment singular pe care să îl identificăm drept criză‘‘, conchide el pe acest subiect.
Pentru următoarele șase luni, economistul conturează două scenarii clare, începând cu cel optimist: ,,Scenariul optimist este ca România să traverseze următoarele șase luni fără un nou șoc energetic, inflația să continue să coboare, iar consolidarea fiscală să rămână pe traiectoria actuală fără noi creșteri importante de taxe. Dacă peste acestea avem o absorbție accelerată a fondurilor europene și investițiile publice continuă, putem intra în primăvara lui 2027 cu dezechilibre mai mici și cu premisele reluării creșterii economice‘‘, spune Bodislav.
,,Scenariul pesimist este suprapunerea mai multor șocuri: o iarnă rece și gaze scumpe, inflație persistentă, consum în scădere și necesitatea unor măsuri fiscale suplimentare pentru atingerea țintelor de deficit. Dacă acestea sunt însoțite de deteriorarea percepției investitorilor sau a ratingului suveran, costul finanțării statului și al economiei ar crește suplimentar‘‘, mai spune economistul. Diferența dintre cele două scenarii, adaugă el, o vor face în principal trei variabile: energia, disciplina fiscală și capacitatea României de a transforma fondurile europene în investiții reale.
Economistul e la fel de tranșant pe tema fondurilor europene, inclusiv a programului SAFE: ,,Când ne referim la aceste finanțări europene, putem include parțial și programul SAFE, însă acesta este acum doar o cheltuială generalizată, pentru că termenii contractuali pentru producție în România sau offset autohton au coborât de la 80%, cât promiseseră politicienii la început, la un 20-30%, fără un specific clar și fără prezentarea unor obligativități contractuale clare pentru cei care au câștigat finanțările‘‘, punctează Bodislav.
La un moment dat, spune el, va fi nevoie și de reducerea TVA și de măsuri de protecție pentru populația vulnerabilă, pentru a nu o lăsa definitiv în urmă începând cu 2027.
Sfatul economistului: lichiditate, prudență și fără supraîndatorare
Pentru următoarele 6-12 luni, sfatul lui Bodislav pentru o familie obișnuită vine tot sub forma aceata: ,,Un singur sfat ar fi să își construiască o rezervă financiară și să își păstreze flexibilitatea. Următoarele 6-12 luni nu sunt perioada ideală pentru supraîndatorare sau pentru asumarea unor cheltuieli fixe care duc bugetul familiei la limită‘‘, spune el.
,,Nu recomand oprirea consumului și nici amânarea tuturor investițiilor. Recomand, însă, ca înaintea unei achiziții importante sau a unui nou credit, familia să își pună o întrebare simplă: ne permitem această cheltuială și dacă veniturile noastre stagnează, iar costurile lunare cresc cu încă 10%?‘‘, adaugă economistul.
,,Într-o perioadă cu inflație încă ridicată și incertitudine economică, lichiditatea înseamnă siguranță și putere de negociere. O familie care are o rezervă pentru câteva luni poate traversa mult mai ușor un șoc temporar decât una care, chiar cu venituri mai mari, și-a angajat aproape întregul venit în rate și cheltuieli fixe‘‘, încheie profesorul. Cheltuielile exuberante sunt binevenite dacă familia își permite, spune el, iar persoanele active din aceasta beneficiază de un loc de muncă stabil, altfel, frugalitatea devine logica pentru anul următor.
