Ultima Oră

Europa rămâne în urmă. De ce reformele UE avansează atât de greu

Jurnalist Analiză Geopolitică și Economică 3 min de citire
Publicat la:

Uniunea Europeană a petrecut ultimii doi ani discutând despre modalitățile de a-și restabili competitivitatea. Întrebarea mai dificilă este dacă va reuși să pună în aplicare reformele înainte ca fragmentarea politică să le facă și mai dificile.

Europa rămâne în urmă. De ce reformele UE avansează atât de greuAvertismentul a fost formulat cel mai clar de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, în raportul de referință din 2024 privind competitivitatea europeană. Recomandările sale includeau finalizarea pieței unice, aprofundarea integrării în domeniul capitalului și energiei, creșterea investițiilor comune și reducerea numărului de decizii care necesită acordul unanim al statelor membre.

Progrese limitate

UE a stabilit sfârșitul anului 2027 ca termen limită pentru realizarea elementelor-cheie ale acestei agende. Însă progresele au fost limitate.

Până în iulie,  UE  implementase integral doar 15,7% din propunerile lui Draghi, în timp ce aproximativ 40% fuseseră abordate parțial, conform European Policy Innovation Council. Institutul Montaigne estimează că UE a adoptat acte legislative doar pentru 3% din propunerile referitoare la o integrare mai profundă a piețelor de capital și de energie.

O piață de capital mai profundă, de exemplu, ar putea permite companiilor europene să acceseze rezerva enormă de economii ale gospodăriilor din blocul comunitar, în loc să se bazeze atât de mult pe finanțarea străină. O piață energetică mai integrată ar reduce costurile facturilor. Dar realizarea oricăreia dintre aceste măsuri necesită ca guvernele să accepte o coordonare mai strânsă la nivel european.

Împrumuturile comune reprezintă o problemă și mai sensibilă din punct de vedere politic, notează Modern Diplomacy. Draghi a susținut că UE are nevoie de investiții substanțial mai mari în domenii precum apărarea, energia, infrastructura și tehnologia. Totuși, propunerile de extindere a împrumuturilor comune s-au lovit de rezistența guvernelor îngrijorate de transferurile fiscale și de împărțirea răspunderii.

Rezultatul este o dilemă europeană binecunoscută: statele membre recunosc din ce în ce mai mult că trebuie să acționeze colectiv pentru a concura la nivel global, în timp ce stimulentele politice naționale continuă să le încurajeze să-și protejeze marja de manevră individuală.

Calendarul electoral adaugă un alt factor de incertitudine

Franța are programate alegeri în aprilie 2027, urmate în același an de scrutinuri în Spania, Italia și Polonia. Guvernele aflate în pragul alegerilor ar putea fi reticente în a susține reforme care  implică transferul unor competențe naționale către instituțiile europene. Schimbările politice din Franța pot influența dezbaterile privind bugetul UE, politica energetică și integrarea.

În Germania, guvernul condus de canccelarul Friedrich Merz a relaxat normele constituționale privind datoria publică pentru a permite cheltuieli mai mari în sectorul apărării și a înființat un fond de infrastructură în valoare de 500 de miliarde de euro.

Poate că UE nu se va confrunta cu un șoc economic brusc. Riscul cel mai plauzibil este o erodare mai persistentă a poziției sale globale, pe măsură ce productivitatea, investițiile și capacitatea tehnologică rămân în urma principalilor concurenți.

Mica publicitate