În cadrul unui referendum organizat pe 29 august, islandezii au votat, cu o majoritate strânsă, împotriva reluării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Deși votul a fost determinat în mare măsură de preocupările locale, a reprezentat o surpriză neplăcută pentru oficialii de la Bruxelles.
Suedia și Finlanda au devenit membre ale NATO la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina. Ucraina a depus cererea de aderare atât la NATO, cât și la UE.
Islanda, care este membră a NATO, ar putea părea un candidat evident pentru UE, relatază The Economist. Totuși, mișcarea împotriva aderării, condusă de industria pescuitului, a fost susținută de convingerea că țara poate prospera pe cont propriu și că acordurile existente cu UE – împreună cu statutul de membru NATO – sunt suficiente.
Nu a fost vorba doar de pește
Numai în Reykjavik majoritatea alegătorilor au susținut reluarea negocierilor pentru aderarea la UE. În toate celelalte zone a existat o majoritate clară împotrivă. Agricultorii erau îngrijorați de concurență și de pierderea subvențiilor guvernamentale.
Islanda are 400.000 de locuitori, 0,1% din populația UE, mai puțin decât orice stat membru actual. Se află deja în Spațiul Economic European și Schengen. Referendumul a avut ca scop doar redeschiderea negocierilor care fuseseră suspendate în 2013, în urma unei schimbări de guvern. Este posibil ca noile discuții să fi eșuat oricum. Dar va fi o consolare prea mică pentru o Uniune Europeană care s-a mândrit cu atractivitatea sa pentru națiunile din afară.
Zece țări, cu o populație totală de 150 de milioane de locuitori, și-au depus oficial cererea de aderare la Uniune (deși negocierile cu Turcia sunt înghețate de ani de zile). Majoritatea sunt sărace, cu sisteme politice disfuncționale. Votul din acest weekend reamintește că potențialii membri mai bogați ai UE, precum Elveția și Norvegia, nu se grăbesc să adere.
