Tot mai mulți ucraineni nu îl mai vor pe Volodimir Zelenski candidat la următoarele alegeri prezidențiale. Un nou sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), publicat pe 5 octombrie, arată că 53% dintre respondenți cred că actualul lider de la Kiev ar trebui să se limiteze la un singur mandat.
Doar 42% consideră că Zelenski ar trebui să intre din nou în cursa pentru președinție, în timp ce 5% nu au exprimat o opinie.
Majoritatea ucrainenilor nu mai vrea un al doilea mandat pentru Zelenski
Datele KIIS indică o deteriorare a sprijinului pentru o nouă candidatură a actualului președinte.
În decembrie 2025, 46% dintre cei intervievați considerau că Zelenski ar trebui să se oprească după primul mandat, iar 45% susțineau o nouă candidatură. În septembrie 2026, raportul s-a modificat clar: 53% vor ca actualul mandat să fie ultimul, iar 42% îl vor din nou candidat.
KIIS observă și o legătură puternică între încrederea în Zelenski și dorința ca acesta să candideze din nou. Dintre cei care declară că au încredere deplină în președinte, 85% vor să îl vadă la următoarele alegeri. Procentul scade la 53% printre cei care mai degrabă au încredere în el, la 20% printre cei care mai degrabă nu au încredere și la numai 7% în rândul celor care nu au deloc încredere.
Tendința este importantă și în raport cu anii anteriori. În decembrie 2023, 59% dintre respondenți susțineau ideea ca Zelenski să candideze pentru un nou mandat, potrivit datelor citate de Kyiv Independent.
Ucrainenii nu îl mai vor candidat, dar nici alegeri în timpul războiului
Există însă o diferență esențială între dorința de schimbare politică și momentul în care ucrainenii consideră că ar trebui organizate alegerile.
Același sondaj arată că 71% dintre respondenți se opun organizării scrutinului prezidențial în actualele condiții de război. Doar 24% vor alegeri acum, iar aproximativ 4% nu au o poziție.
În plus, cadrul juridic actual nu permite desfășurarea alegerilor prezidențiale atât timp cât Ucraina se află sub lege marțială. Aceasta este în vigoare de la declanșarea invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022.
Prin urmare, sondajul nu înseamnă că Zelenski este pe punctul de a pierde imediat funcția. El indică însă o schimbare importantă a opiniei publice înaintea viitoarelor alegeri, atunci când acestea vor putea fi organizate.
Dezamăgirea față de actuala putere crește
Semnalele negative pentru administrația Zelenski nu se opresc la întrebarea privind un al doilea mandat.
Potrivit sondajului, 45% dintre ucraineni cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 40% consideră că direcția este una bună.
În același timp, 44% dintre respondenți spun că simt în principal dezamăgire față de actuala putere, iar 33% au indicat sentimentul de rușine. Ambii indicatori au crescut comparativ cu cercetarea realizată în decembrie 2025.
„Există o cerere semnificativă în societatea ucraineană pentru reînnoirea elitelor politice, iar aceasta s-a intensificat în ultimii ani”, a explicat Anton Hrușetski, directorul executiv al KIIS.
Rezultatele vin într-o perioadă complicată pentru președinte, marcată de scandaluri de corupție care au implicat persoane din apropierea puterii și de controverse provocate de unele schimbări importante din administrație.
Zelenski spunea că este pregătit să nu mai candideze
Însuși președintele ucrainean a lăsat deschisă posibilitatea retragerii din cursa pentru un nou mandat.
În septembrie 2025, Zelenski declara pentru Axios că, dacă războiul cu Rusia se va încheia, este pregătit să nu mai candideze pentru a doua oară.
„Dacă terminăm războiul cu rușii, sunt pregătit să nu candidez pentru al doilea mandat, pentru că obiectivul meu nu sunt alegerile”, spunea atunci liderul de la Kiev.
Chiar și cu scăderea sprijinului pentru o nouă candidatură, Zelenski rămâne însă unul dintre numele importante pentru un eventual scrutin prezidențial. Printre potențialii săi rivali sunt menționați Valerii Zalujnîi, fostul comandant-șef al armatei și actual ambasador al Ucrainei în Marea Britanie, precum și Mihailo Fedorov.
Sondajul nu include milioanele de ucraineni plecați din țară
Există și o limitare importantă a cercetării. Sondajul KIIS a fost realizat în perioada 12-21 septembrie pe un eșantion de 1.002 cetățeni ucraineni adulți care locuiesc în teritoriile aflate sub controlul guvernului de la Kiev.
Au fost folosite interviuri telefonice pe baza unei selecții aleatorii de numere de telefon. Cercetarea nu îi include pe cetățenii aflați în teritoriile care nu sunt controlate de Kiev și nici pe ucrainenii care au părăsit țara după 24 februarie 2022.
KIIS precizează că, în condiții normale, marja statistică de eroare pentru un asemenea eșantion nu ar depăși aproximativ 4,1 puncte procentuale pentru rezultate situate în jurul valorii de 50%. Sociologii avertizează însă că războiul poate introduce abateri suplimentare.
Imaginea oferită de sondaj este astfel mai nuanțată decât simpla concluzie că Zelenski „pierde alegerile”: majoritatea respondenților nu își mai dorește candidatura sa pentru un al doilea mandat, dar o majoritate și mai mare consideră că alegerile nu trebuie organizate cât timp războiul continuă. Viitorul politic al actualului președinte va depinde, în cele din urmă, atât de evoluția conflictului, cât și de momentul și condițiile în care Ucraina se va putea întoarce la urne.
