
1. S-a vorbit mult și în registru frivol despre inițiativa Ioanei Ciocan, ministresă a Culturii, de a reglementa cuvântul ”ministră”. A fost o discuție animată, dar ideea nu e tocmai rea, ținând cont de faptul că România a avut prima femeie ministru abia în 1946 – aromânca Florica Bagdasar, la Sănătate, succesoare în funcție a soțului ei, Dumitru Bagdasar. Florica Bagdasar a studiat (neuropsihiatrie infantilă) inclusiv la Harvard. Era perioada în care comuniștii, neavând cadre, s-au folosit de intelectualii pe care ei îi considerau necompromiși politic. Pe urmă, acei intelectuali au ajuns în pușcării sau, în cazurile fericite, în dizgrație. Florica Bagdasar a fost în dizgrație în anii ’50. Iar prima ministră de Externe din lume, o demnă înaintașă a Oanei Țoiu, a fost Ana Pauker. În 1947. Trecerea la feminin a meseriilor și a funcțiilor reprezintă un subiect mai vechi. Ministrele ca ministrele, dar a fost și povestea cu femeile ”sculptore”. Și asta în urmă cu 110 ani, când România bigotă avea prejudecăți față de sculptură, ”ca să nu-ți faci chip cioplit”. Pentru a evita diminutivele ”pictoriță” și ”sculptoriță”, Cecilia Cuțescu-Storck, Olga Greceanu și Nina Arbore au fondat în 1916 ”Asociația Femeilor Pictore și Sculptore”. Cele trei doamne nu s-au luptat cu lemnul, piatra și bronzul. Au fost ”pictore”. Dar ministeroaica Diana Buzoianu s-a luptat cu balastiera, cu drujba și cu butelia îngropată pe plaja din Năvodari. Ea merită o statuie. Readucem stilul monumental realist- socialist în cinstea Dianei Buzoianu.
2. Tinerii sub 18 ani nu vor mai putea închiria trotinete în București. De ei îmi pare rău. Lor și numai lor li se adresează trotineta. Ar fi trebuit ca această lege să-i vizeze în primul rând pe panaramezii săriți de 45 de ani, care sunt mai aproape de cimitir decât de șotron. ”Tinerețea e în spirit” – a se slăbi, a se slăbi, marș, Bubico, că te mușcă doamna! În urmă cu 25 de ani, bărbosul pe trotinetă de azi îndesa pe jgheab, duminica, mici la ”Cocoșatul”, că așa era ”trendul”. Acum, updatatul cu artroză e pe trotinetă, huța-huța pe bulevard. Are și plodul de cinci-șase ani cu el, când o ia pe contrasens. Copilașul stă între prohabul lu’ tăticu’ și ghidon, în timp ce părintele responsabil face sport, în condițiile în care flatulația în mișcare se poate numi sport. Dacă ești pieton, trotinetistul te calcă cu dezinvoltură, dă-te la o paișpe, că vine șaișpe și trece trendul! Dacă ești în mașină, te bagă în pârnaie. Da, în pârnaie! La semafor sau la orice blocaj în trafic, echilibristul hirsut se strecoară (depășește) prin dreapta. Dacă dumneavoastră, șoferii, sunteți pe prima bandă și semnalizați că veți vira pe următoarea stradă la dreapta, hooop, l-ați luat, l-ați bușit și puteți face pușcărie pentru o ciudățenie reumatică, dar în trend.
3. Foarte bună legea împotriva trotinetarilor, foarte bună! Păcat că e jenibilă. Le-a dat avânt exact ălora care trebuie dați jos de pe dricul cu furcă și două cauciucuri cât capacul borcanului de zacuscă.

