Ultima Oră

Războiul ideologiilor cu planeta

Acest articol exprimă opinia autorului și nu reflectă în mod necesar poziția redacției Național.

Monica Tatoiu
Publicist-Comentator Economic 3 min de citire
Publicat la:

De ani buni, întâmplător de când s-a accelerat tiparnița de bani ce finanțează consumul pe datorie, s-a radicalizat mesajul ideologic. Istoria se repetă. Deoarece ideologia nu bate economia și nici forma, conținutul.

În anii ’70, premergători primei mari crize economice postbelice, a fost o perioadă efervescentă de redefinire a credințelor religioase. Noi forme de spiritualitate acționau ca un debușeu al frustrărilor generate de inegalitățile crescânde între grupuri sociale. Aceste noi mișcări au polarizat societatea. Simultan, căutătorii de adevăruri au descoperit cu fascinație spiritualitatea orientală și New Age. În Egipt și Asia apare revigorarea islamică, ce determină poziționări relevante în geopolitica mondială. Simultan, societatea a trecut prin dureroasa stagflație: inflație galopantă cuplată cu șomaj ridicat. Așa s-a încheiat creșterea economică accelerată de după război, cu criza energetică din ’73–’79. Prețul petrolului a urcat la cer, bursele s-au cutremurat, echilibrul mondial a suferit profund până prin anii ’90. Începe tranziția de la terorismul politic spre terorismul religios. Masacrul de la München din 1972, în numele mișcărilor de eliberare a Palestinei, a deschis cutia Pandorei. În 1978–1979 a urmat Revoluția iraniană, care a transformat radical Iranul dintr-o monarhie pro-occidentală într-o republică islamică, printr-un referendum „democratic”. În timp ce Occidentul și SUA se luptau cu criza economică și presiunile asupra dolarului după închiderea sistemului Bretton Woods, de la Paris pleca spre Teheran un lider ideologic care a pus bazele unei noi ordini în Orientul Mijlociu. În acei ani, Israelul a traversat o perioadă critică, marcată de războaie la graniță. Egipt 1967–1970: intervenția URSS în sprijinul regimului Nasser duce la confruntări directe între aviația sovietică și cea israeliană. După Războiul de Șase Zile, Siria pierde Înălțimile Golan, iar Egiptul, Peninsula Sinai. În octombrie 1973, într-o zi de sărbătoare iudaică, Yom Kipur, Egiptul și Siria atacă Israelul, încălcând armistițiul, pentru recuperarea teritoriilor pierdute. Cu sprijinul SUA, prin Operațiunea Nickel Grass, și cu sacrificiul a 2.600 de soldați, Israelul respinge atacurile, iar la Camp David, în 1978, se încheia primul tratat de pace arabo-israelian.

După 50 de ani, în spirală, lumea se află într-o criză similară de identitate, pe fondul unei crize economice generate de radicalizarea unor ideologii antagonice în interiorul Occidentului: ideologia WOKE versus Cancel Culture; taxa pe carbon și schimbările climatice versus inflație și dezindustrializare. Administrația Trump promovează creștinismul, dând un Papă lumii catolice; Rusia se vrea Heartland-ul ortodoxiei; islamul se instalează în Rimland; taoismul în China este subordonat ideologiei socialiste. În săptămânile care urmează, conflictele ideologice promit să atingă cote alarmante în zona zero a lumii: Orientul Mijlociu. De modul în care se vor desfășura evenimentele depinde soarta lumii. Pentru că, din anii ’70 până acum, mintea omului a creat armele cu care lumea poate să evolueze sau să dispară. Costurile mobilizărilor de forțe în zonă fac imposibilă ipoteza că nu se va întâmpla nimic și că diplomația va funcționa.

Suntem la un click de delete.

Mica publicitate