Premierul interimar Ilie Bolojan a lăsat să se înțeleagă vineri, în cadrul unei conferințe de presă la Guvern, că propune încheierea unui pact politic, a unei „înțelegeri politice” care să fie valabilă în următorii ani, pentru a implementa măsuri în domeniul energetic, „în așa fel încât să vedem cu adevărat rezultate serioase”.
„În domeniul energetic, în afară de a răspunde la crize – ceea ce facem în această perioadă -, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiții serioase și, în general, printr-o atitudine predictibilă și responsabilă. Iar ceea ce se întâmplă în această perioadă în domeniul energiei, ceea ce am sesizat, dacă vă aduceți aminte, în toată această perioadă a mandatului de prim-ministru, este un efect al lipsei unei strategii pe care să o avem în acest domeniu în anii trecuți, al lipsei de investiții, al fugii de răspundere, al delăsării, dacă pot să spun așa, în multe locuri, și al unor politici de personal care nu au promovat competența și rezultatele.
Iar pentru a corecta aceste lucruri, e nevoie de măsuri pe care le-am mai subliniat în intervențiile de la acest pupitru, dar le voi mai puncta încă o dată, pentru că, pentru ca acestea să devină realitate, e nevoie de un pact politic, de o înțelegere politică care să fie menținută cel puțin pe parcursul câtorva ani de zile, în așa fel încât să vedem cu adevărat rezultate serioase”, a afirmat Bolojan, de la Palatul Victoria, după ședința de Guvern de vineri, 14 august.
Bolojan: „Atunci vom avea, într-adevăr, energie fără crize”
Premierul interimar e de părere că un astfel de pact politic ar trebui discutat la începutul sesiunii parlamentare din această toamnă.
„Acestea sunt niște elemente de bază pe care, dacă avem înțelepciunea să le susținem consecvent în anii următori, începând de anul viitor, situația în sistemul energetic se va îmbunătăți substanțial, pentru că vor intra capacități de producție noi în funcțiune, pentru că vom reduce dezechilibrele prin creșterea capacităților de stocare, atât prin investiții publice, cât și prin investiții private, iar printr-un management mai bun al marilor companii din sectorul energetic vom avea mai multă performanță în sistem.
Acestea sunt elementele de bază ale unui pact pentru energie pe care, în această toamnă, după ce reîncepe sesiunea parlamentară, cred că trebuie să-l discutăm la modul serios. Și acolo unde trebuie făcute modificări legislative, e mai puțin important cine le propune, cine își asumă paternitatea lor – important este să le avem puse în practică, să avem predictibilitate în următorii ani, reguli bune, eficiență în sistem și atunci vom avea, într-adevăr, energie fără crize și un preț cât mai bun pentru cetățeni și companii”, a mai declarat Bolojan.
Ce se întâmplă după oprirea Grupului 2 de la Cernavodă
În aceeași conferință de presă, premierul interimar a explicat că, începând de săptămâna viitoare, va intra în producție centrala pe cărbune de la Rovinari, pentru a acoperi deficitul de energie apărut după deconectarea Grupului 2 de la Cernavodă. „Pe fondul scăderii debitelor Dunării, ieri (joi-n.red.) a fost scos din producție și Grupul 2 de la Cernavodă. Prin urmare, cei 600 de megawați pe care îi pierdem din componenta de producție urmează să fie înlocuiți. Și, împreună cu Dispecerul Energetic Național, am luat măsuri pentru a asigura funcționarea normală, în condiții de criză, a sistemului energetic. Acest deficit suplimentar urmează să fie acoperit din componenta de fotovoltaic și eolian, din intrarea în producție, începând de săptămâna viitoare, a grupului în rezervă de la Rovinari, ceea ce va acoperi aproape jumătate din acest deficit, din importuri și din uzinarea suplimentară de către hidrocentralele din România, gestionate de Hidroelectrica. Din toate datele pe care le avem, sistemul nu are probleme de funcționare”, a mai afirmat Bolojan.
Totodată, șeful interimar al Executivului a vorbit și despre proiectul Bala 2, de creștere a debitului apei spre centrala nucleară de la Cernavodă. „Un element important este legat de producția pe nuclear. Vedem ceea ce a însemnat să nu ai un debit de apă suficient la Cernavodă, care să asigure răcirea centralei. Deci, menținerea în funcțiune a centralei de la Cernavodă și dezvoltarea Grupurilor 3 și 4 este o direcție strategică.
Dar, pentru asta, e nevoie să punem în practică proiectul care are studiul de fezabilitate terminat de opt ani de zile, care are toate avizele obținute, inclusiv cele de mediu – ca să fie lucrurile cât se poate de clare -, și să aprobăm indicatorii tehnico-economici din 2024, care, printre alte obiective, urmăresc și creșterea debitului pe Dunărea Veche spre Cernavodă, în așa fel încât debitul actual să fie aproape dublat, pentru a asigura nu doar cantitatea de apă necesară pentru Grupurile 1 și 2, ci și pentru 3 și 4. Nu putem vorbi de proiectele 3 și 4 dacă această lucrare nu este realizată”, a susținut premierul.
Despre centralele de la Iernut și Mintia
De altfel, Bolojan a ales să menționeze, în acest context, că vineri dimineața a avut loc prima ședință a unui comitet interministerial, format din experți de la toate autoritățile implicate, care are ca obiectiv principal să verifice încă o dată acest proiect.
Totodată, prim-ministrul interimar a mai adus în discuție faptul că o altă direcție în domeniul energetic o reprezintă finalizarea investițiilor la centralele de la Iernut și Mintia.
„Am convenit cu directorii Romgaz ca, la sfârșitul acestui an, această centrală de la Iernut să injecteze primele cantități de energie în Sistemul Energetic Național, iar centrala de la Mintia, privată, are un grafic de intrare în probe în perioada următoare, începând din luna septembrie, treptat-treptat, convenit cu cei doi furnizori importanți: Transgaz, care asigură gazul, și Transelectrica, care asigură livrarea din centrală a energiei către consumatori. Cele două centrale au o putere importantă, care, în producție normală, va depăși 1.500 de megawați și, practic, reprezintă 20%, peste 20%, din energia necesară Sistemului Energetic Național.
Toate proiectele care țin de centrale pe gaz, de asemenea, trebuie susținute, în așa fel încât, în orele de seară, atunci când ai nevoie de energie, să ai producători care pot intra în producție; sau în perioada rece de iarnă, când sprijinul lor este vital”, a mai ales să menționeze Ilie Bolojan.
