Astăzi, 17 septembrie, la Palatul Cotroceni au loc consultările oficiale prin care președintele Nicușor Dan urmează să desemneze un nou premier, într-o criză politică ce durează de peste patru luni. Iar unul dintre numele care circulă insistent în culise, ca variantă-surpriză din afara politicii active, este Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României.
Prezentat de surse politice drept o variantă „viabilă” pentru conducerea viitorului guvern, într-un moment economic tensionat pentru România, Badea nu este însă un chip nou pe scena puterii de la București. Cine este, de fapt, omul pe care președintele l-ar putea alege pentru Palatul Victoria?
Cine este Leonardo Badea
Leonardo Badea s-a născut la 23 februarie 1975, la Târgoviște, județul Dâmbovița. A absolvit Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) București, în 1997, iar în 2005 și-a susținut doctoratul în contabilitate tot la ASE.
Pe lângă pregătirea economică, CV-ul său cuprinde și o serie de cursuri din zona de securitate națională și administrație publică superioară: în 2007 a absolvit Colegiul Național de Apărare și Colegiul Național de Afaceri Interne, în 2009 a urmat Colegiul Național de Informații, iar în 2011 a finalizat Institutul Diplomatic Român, alături de un curs intensiv pentru Înalți Funcționari Publici. Acest palmares de formare instituțională este citat adesea atunci când se discută despre modul în care Badea a reușit să acumuleze influență în structurile statului.
Cariera universitară la Valahia din Târgoviște
Primii pași profesionali ai lui Leonardo Badea sunt legați exclusiv de Universitatea „Valahia” din Târgoviște. A intrat în Consiliul Facultății de Științe Economice încă din 1998, iar între 2002 și 2007 a fost secretar științific al aceluiași consiliu. A urcat apoi la funcția de decan al Facultății de Științe Economice, poziție pe care a ocupat-o între 2007 și 2011, iar pentru o perioadă foarte scurtă, doar șase săptămâni, între 14 mai și 29 iunie 2011, a fost și prorector al universității.
În paralel, cariera sa didactică a avansat de la asistent universitar la profesor universitar, iar din 2016 are dreptul de a conduce doctorate în Finanțe, activitate pe care o desfășoară din 2017 la Universitatea de Vest din Timișoara. Din februarie 2022 predă și la ASE București.
Traseul politic: de la tineretul PSD la Parlament
Cariera publică a lui Badea este, în egală măsură, o carieră politică. A fost președinte al TSD Dâmbovița (organizația de tineret a PSD) între 2002 și 2010, apoi secretar executiv al PSD Dâmbovița din 2010. În paralel, a fost consilier județean Dâmbovița în două rânduri (2000-2004 și 2008-2012), președinte al comisiei economice a Consiliului Județean (2004-2008) și, pentru scurt timp, vicepreședinte al aceluiași consiliu, în a doua jumătate a anului 2012.
În 2012 a fost ales senator de Dâmbovița, mandat în care a fost secretar al Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, apoi secretar al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. A condus și comisia comună a celor două Camere pentru controlul execuției bugetare a Curții de Conturi.
La alegerile din decembrie 2016 a obținut un mandat de deputat, tot în Dâmbovița, iar din ianuarie 2017 a preluat președinția Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților. funcție din care a demisionat însă după doar câteva luni, pentru a prelua șefia ASF.
De la ASF la BNR: ascensiunea instituțională
În vara anului 2017, Leonardo Badea a fost validat de Parlament ca președinte al Autorității de Supraveghere Financiară, funcție în care a fost reconfirmat în noiembrie 2018. A demisionat de la ASF la 11 octombrie 2019, exact în perioada în care Parlamentul numea noul Consiliu de administrație al BNR și a preluat, din toamna aceluiași an, funcția de viceguvernator al băncii centrale, pe un mandat de cinci ani. Ulterior a urcat la rangul de prim-viceguvernator și vicepreședinte al Consiliului de administrație, poziție pe care o deține și astăzi.
Salariile care au stârnit controverse
Remunerația lui Leonardo Badea a fost, de-a lungul anilor, un subiect recurent în presă. Conform propriei declarații de avere, ca președinte ASF încasa lunar 14.485 de euro (aproximativ 68.082 de lei), respectiv 816.982 de lei anual, sumă formată din salariul de bază (580.205 lei), indemnizații de ședință (203.268 lei) și plata unui concediu neefectuat (33.509 lei).
Controverse și critici la adresa lui Leonardo Badea
Dincolo de subiectul salarial, cea mai persistentă critică la adresa lui Leonardo Badea vizează modul în care a urcat în funcțiile publice-cheie. Mai multe publicații au subliniat că numirea sa la ASF, în 2017, s-a produs cu susținerea directă a lui Liviu Dragnea, iar demisia sa de la ASF a venit după ce protectorul său politic din Dâmbovița de la acea vreme, Adrian Țuțuianu, a fost înlăturat din PSD. Numirea ulterioară la BNR este descrisă, în aceleași surse, tot ca fiind susținută de partid.
Există și acuzații mai dure, apărute în texte de opinie, potrivit cărora ASF ar fi devenit, sub mandatul lui Badea, o instituție cu multe angajări din zona serviciilor de informații, și care leagă ascensiunea sa de relații cu un fost parlamentar PSD condamnat penal.
Aceste ultime afirmații nu au putut fi confirmate independent din alte surse și conțin cel puțin o eroare de identificare a persoanei, motiv pentru care trebuie tratate cu rezervă, ca opinii nesusținute documentar, nu ca fapte stabilite. Chestionat direct, în trecut, despre acuzațiile de angajări pe criterii politice la ASF, Badea le-a respins, susținând că recrutările s-au făcut respectând criterii de specializare și vechime.
Leonardo Badea, variantă recurentă pentru funcția de premier
Situația din prezent nu este un episod izolat. În februarie 2020, în timpul unei alte crize politice, liderul PSD de atunci, Marcel Ciolacu, anunțase public că, dacă moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Orban trece, propunerea sa pentru șefia Guvernului va fi tot Leonardo Badea. Moțiunea a trecut, cu 261 de voturi, iar Guvernul Orban a căzut, însă scenariul cu Badea premier nu s-a mai materializat, întrucât președintele Klaus Iohannis l-a renominalizat pe Ludovic Orban.
Șase ani mai târziu, numele lui Badea revine în aceeași poziție, cea de variantă tehnocrată, susținută informal din zona fostelor sale rețele politice, într-un context economic tensionat, marcat de riscul retrogradării ratingului de țară al României. Tiparul se repetă: un profil economic solid, folosit ca argument public, într-un pachet care nu poate fi separat complet de trecutul său politic.
