Pentru un străin venit în România și care vrea să descopere cum e viața reală, îi spunem noi: omul de rând, din Arad până la Tecuci, își numără banii de trei ori înainte să intre într-un magazin, calculează la virgulă facturile și se întreabă „luna asta de la cine mă mai împrumut?” când vine data scadentă a ratelor. Televiziunile pot zugrăvi orice altă Românie au comandă, dar cea adevărată este asta. Există și „fericiți” ai sorții, oportuniști de care a avut grijă Ilie Bolojan (și) în ultimele zile de mandat.
Funcții de conducere și prelungiri de mandate au fost împărțite chiar în ajunul plecării de la Palatul Victoria.
Iată cum arată reforma statului în guvernarea Bolojan-USR: austeritate și sacrificii pentru omul obișnuit, mufare la banul public pentru cei conectați la mecanismul puterii.
Abrudean, păstrat la Senat. De ce?
Ordinul Bruxellesului a fost clar, iar Ilie Bolojan l-a urmat fără crâcnire: PNL trece în Opoziție și acceptă să voteze Guvernul Niculescu-PSD. Însă, înainte să părăsească funcția de premier, baronul de Oradea a avut grijă să se răzbune pe liberalii conservatori care îl contestă, iar apropiaților le-a rezolvat mici „rugăminți”. Astfel, primilor le-a cerut să demisioneze din funcțiile ocupate – secretari de stat, subsecretari, prefecți și șefi de agenții -, în timp ce „norocoșii” au prins câte o prelungire de mandat, cadou de la „Șefu’”.
Deși s-a promis că liberalii renunță la funcțiile politice, Mircea Abrudean rămâne președintele Senatului. Cică lui nu i se aplică, fiindcă l-au votat senatorii, „în baza unei înțelegeri politice, care nu a fost denunțată de nimeni”. Păi, tocmai asta ne interesează: alegerea lui Abrudean s-a făcut în baza unei înțelegeri, care? Cu ce condiții și până când? Poate ne spune Daniel Fenechiu și ce alte puncte mai are înțelegerea asta, pe lângă fotoliul de la Senat.
Mergem în Opoziție, dar cu poziții păstrate!
Cazul revoltător e, totuși, altul. În ultimele ore la Palatul Victoria, Bolojan a semnat prelungirea cu șase luni a mandatului Adrianei Miron (omul lui Irineu Darău – USR) ca secretar general la Ministerul Economiei. Noroc că Daniel Zamfir, noul ministru, a reacționat imediat și, așa cum ceruse public, a primit pe birou demisia solicitată. Pentru cine nu-și mai amintește, Miron Adriana are o condamnare definitivă (în 2015), dar protectorul ei, Darău, spune că și-a ispășit pedeapsa și este reabilitată. Așa zicem și noi: e gata să o ia de la capăt!
Să rămânem tot aici, fiindcă sunt, în fapt, șapte numiri controversate în funcții de conducere făcute de șleahta Bolojan-USR pe ascuns, între 16 și 20 octombrie. Între acestea, două sunt propunerile Dianei Buzoianu (USR, ex-ministru al Mediului), iar pe Victor Giosan (fost consilier din cancelaria primului-ministru) îl regăsim într-un consiliu consultativ. Mai departe: la ultima ședință de Guvern, din 16 octombrie, au fost 14 hotărâri într-o singură zi – printre care și numirea în CA-ul Rețele Electrice România a lui Raul-Mircea Gutin, consilier la cancelaria premierului și bun prieten cu fostul șef al Cancelariei, Mihai Jurca. Despre ce mai putem scrie? Despre numirile a trei oameni apropiați de USR ca administratori provizorii la Autoritatea Aeronautică Civilă Română; mandat pe cinci luni, până la 12 martie 2027, cu multe semne de întrebare despre respectarea legii guvernanței corporative.
După cum se vede, Bolojan și USR au lucrat „noaptea ca hoții”, cum le place chiar lor să spună, sperând că nu se află. Câte astfel de numiri și prelungiri au semnat Bolojan și miniștrii USR în ultimele ore? Pe ce perioade și care au fost criteriile respectate? Se uită cineva la aceste sinecuri rezolvate pe fugă?
PSD a promis că va lucra la „deUSR-izarea” aparatului de stat. O vom urmări cu aceeași lupă: cine vine în locul celor plecați, pe ce perioadă și cu ce bani.
Cât costă un loc într-un C.A.
Bătălia adevărată în culise se dă pentru locurile care trebuie ocupate în CA-uri și AGA. De ce? Pentru că acolo sunt banii. Potrivit datelor oficiale de la nivelul anului trecut, indemnizațiile din consiliile de administrație și de supraveghere ale primelor 65 de companii de stat (!) urcau până la 14.000 de euro brut lunar pentru fiecare membru; cele mai mici indemnizații nu coborau sub 2.000 de euro/lună.
Hai să publicăm și câteva sume încasate de lipitorile mufate la banul public:
- Romatsa – 70.275 de lei/lună pentru fiecare membru de C.A;
- Compania Națională Aeroporturi București – 69.840 de lei/lună;
- Autoritatea Aeronautică Civilă – 59.553 lei/lună
- Monitorul Oficial – 47.100 lei/lună;
- Electrocentrale București (ELCEN) – 33.299 lei/lună;
- Registrul Auto Român – 29.538 lei/lună;
- Loteria Română – 19.000 lei/lună;
- SN Nuclearelectrica – 18.000 lei/lună.
Și se dau atâția bani într-o țară în care, potrivit datelor FMI de luna asta, economia scade cu 0,5%, iar inflația trece de 8%.
Să explice un politician cum este posibil ca un sinecurist plasat într-un Consiliu de Administrație să strângă într-o lună cât un român într-un an de zile, cu 8 ore/zi program!
„Național” nu vrea capete, dar cere explicații pentru lista „cadourilor” întocmită de Guvernul Bolojan-USR în ultimele zile de mandat. Cine a semnat, pe cât timp și cu câți bani pe lună, asta vrem să știm. Iar dacă totul este curat, nu costă nimic această informație. Altfel, clanul haștag-Rezist ar face bine să predea cheile duplicate de la vistieria statului.
