Titlul e puțin forțat, recunosc. România nu are, oficial, un guvern PSD-AUR, dar, la cât de bine se înțeleg cele două partide în ultima vreme, în comisii și pe dosare de importanță națională, nu greșesc dacă spun că, de facto, țara e, deja, condusă de acest tandem. Mai lipsește doar ceremonia de la Cotroceni și portofoliile împărțite oficial.
Mai întâi, să recapitulăm faptele, pe scurt, pentru a vedea care este contextul.
Două zile, două victorii
Marți, Comisia pentru Antreprenoriat și Turism din Camera Deputaților s-a reunit pentru a discuta constituirea unei celule de criză pentru economia și capitalul românesc; propunerea a făcut-o Mohammad Murad, deputat AUR și milionar din domeniul HoReCa. Propunerea a fost agreată, cu susținerea PSD, AUR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale.
Miercuri, o altă bătălie – dar, mult mai importantă – a avut același rezultat. Legea hidrocentralelor (actul normativ care poate debloca șapte mari proiecte hidroenergetice: Pașcani, Răstolița, Surduc-Siriu, Livezeni-Bumbești, Cornetu-Avrig, Cerna-Motru-Tismana, Cerna-Belareca) a trecut la pas. Legea prevede scoaterea din ariile protejate a unor amenajări hidroenergetice realizate în proporție de până la 90%, iar în iunie a luat cu brio „examenul” CCR. Nicușor Dan, nemulțumit, a mai încercat o cale de atac și a făcut cerere de reexaminare în Parlament. Comisiile reunite de mediu, energie, economie și ape din Senat i-au respins-o, cu voturile senatorilor PSD, AUR, UDMR și PACE. Legea a fost trimisă la votul final în plenul Senatului, exact în forma pe care șeful statului a încercat să o blocheze.
Două zile, două dosare complet diferite (unul economic, unul energetic) și același rezultat: o majoritate PSD-AUR-UDMR care funcționează și în practică. Primele două partide ale țării sunt pe aceeași parte a baricadei în două chestiuni importante. Poate fi o coincidență, hai să s-a întâmplat o dată. Dar am avut și a doua alianță, în decurs de nici 48 de ore. Iar când începe să se repete, devine politică și înseamnă calcule făcute în spate.
În aceste zile, când se conturează o alianță parlamentară puternică, reiese limpede cine rămâne, sistematic, pe partea pierzătoare: USR și PNL-aripa Bolojan. Și USR a încercat să blocheze legea hidrocentralelor, argumentând că se încalcă protecția biodiversității. Să vorbești despre drepturile insectelor când România tocmai a trecut prin oprirea ambelor unități de la Cernavodă și prin repornirea de urgență a unor capacități pe cărbune, ca să nu rămână fără curent, e nebunie curată!
Buzoianu, stai jos, 4!
Diana Buzoianu este un personaj fascinant, genul de politician care pare să fie în război cu …absolut tot ce este pro-România. Domnia sa ne explică mereu că hidrocentralele sunt rele, de ce râurile trebuie să curgă neatinse, de ce energia curată produsă în țara noastră este un pericol și e mai bine să importăm. Ori de câte ori are ocazia, Buzoianu ne spune că e mai bine să protejăm broaștele și peștii decât să producem curent electric pentru milioane de români.
Dar, unde era doamna Buzoianu când s-a închis centrala nucleară de la Cernavodă? Unde era când termocentralele pe cărbune au fost oprite, iar România a ajuns să importe energie? Unde era când facturile au explodat, iar românii înghețau, astă-iarnă, în case? Cumva, la Bruxelles, semnând ordinul de plată?
De ani de zile, România încearcă să își asigure securitatea enegetică prin finalizarea lucrărilor la marile proiecte de hidrocentrale. Problema este că, până acum, fiecare încercare a statului de a demara treaba a fost întâmpinată automat cu avalanșe de contestații și presiuni din zona ONG-urilor. Printr-o armată de ONG-uri finanțate din fonduri dubioase și cu ajutorul miniștrilor plasați în funcții-cheie, USR a transformat România într-o colonie energetică.
Poate că e vremea să-i spună cineva verde-n față Dianei Buzoianu: tu nu aperi mediul, ci interesele străine! Nu salvezi natura, ci averile voastre și ale stăpânilor voștri! Iar românii au început să vadă asta și de aceea USR scade în sondaje. Voi nu luptați pentru ei, ci împotriva lor.
Mesajul din spatele voturilor
După cum se vede, PSD și AUR colaborează constant în Parlament, iar mesajul pe care trebuie să-l înțelegem e următorul: România are, evident, partide capabile să formeze o majoritate parlamentară funcțională. Problema nu este lipsa acesteia, ci refuzul președintelui de a o recunoaște ca atare. S-a văzut, deja, la votul de demitere a Guvernului Bolojan, în mai, și se vede acum, lună de lună, în comisiile parlamentare. Iar la nevoie, s-ar putea vedea și într-un eventual vot pe suspendarea președintelui, dacă lucrurile ajung acolo.
Practic, Nicușor Dan nu mai are niciun motiv obiectiv să amâne desemnarea unui premier. Dacă preferă în continuare pauza, ezitarea și cererile repetate de reexaminare pentru legi deja validate de CCR, președintele doar transmite mesajul greșit, opus celui pe care ar trebui să-l dea un șef de stat: că nu-l interesează Parlamentul, ci încearcă să saboteze voința românilor.
Dacă tiparul din ultimele zile se repetă și în săptămânile următoare, cu PSD și AUR aliniați pe interesele naționale, atunci toți românii se vor întreba, la toamnă, de ce Palatul Cotroceni continuă să se comporte ca și cum n-ar exista o majoritate parlamentară funcțională. Aici nu mai facem speculații, nu-i vorba de scenarii sau zvonuri. E despre fapte, e pe voturi. Cele două partide adună peste 65% din preferințele electoratului, conform sondajelor. În fața acestei cifre, alde Nicușor Dan, Ilie Bolojan și toată gloata USR-istă devin doar niște figuranți, actori de mâna a doua care mai scot câte un geamăt și cer câte o reexaminare.
