Ultima Oră

Ministerul Educației începe marea ofensivă în școli. Naționalismul, predat ca precursor al extremismului violent

Claudia Marcu
Jurnalistă de Investigație Social & Sănătate 3 min de citire
Publicat la:

Naționalismul trebuie stârpit din fașă, cam aceasta este concluzia notei de fundamentare a Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, elaborată de Ministerul Educației. Deși recunoaște că în România nu există nicio manifestare a extremismului violent, țara noastră s-ar afla într-o etapă de vulnerabilitate latentă. În formele sale non-violente sau pre-violente, extremismul s-ar manifesta prin adoptarea unor credințe relativ stabile de natură religioasă, naționalistă, ideologică sau culturală, susține ministerul.

Ministerul Educației începe marea ofensivă în școli. Naționalismul, predat ca precursor al extremismului violent

În ultimii ani, discursul public s-a transformat treptat într-un spațiu al opozițiilor: între „noi” și „ei”, între „patrioți” și „trădători”, între „majoritate” și „minorități”, se arată în proiectul de Strategie națională pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, elaborat de Ministerul Educației.

În formele sale non-violente sau pre-violente, extremismul se manifestă prin adoptarea unor credințe relativ stabile, rigide și intolerante, care contestă valorile democratice, pluralismul și drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Aceste forme, inclusiv cele de natură religioasă, naționalistă, ideologică sau culturală, nu implică în mod direct utilizarea violenței, dar creează un cadru favorabil polarizării, izolării și legitimării unor acțiuni radical, susține ministerul.

Polarizarea și crizele socio-economice, la baza manifestărilor extremiste

România nu se confruntă, în prezent, cu o amenințare larg răspândită de radicalizare care să conducă la extremism violent, precizează Ministerul Educației. Cu toate acestea, riscul existent se manifestă sub forme difuze și preponderent non-violente, alimentate de un climat social marcat de polarizare, de crize socio-economice, de discursuri publice intolerante, de toleranță socială față de unele expresii non-violente ale extremismului – discurs, simboluri -, precum și de campanii de dezinformare care exploatează vulnerabilități interne.

”Deși nivelul actual al amenințării este evaluat ca fiind scăzut, România se află într-o etapă de vulnerabilitate latentă, care, în absența unor măsuri preventive coerente, integrate și susținute, poate evolua către forme de extremism violent”, se arată în Strategie.

Se merge pe acțiune preventivă. În obiectiv, reeducarea

Absența unor manifestări extremist-violente poate genera o falsă senzație de siguranță, însă acumularea graduală a unor factori de risc, precum polarizarea, normalizarea discursului intolerant, expunerea intensă la conținut extremist în spațiul digital, conturează un cadru favorabil radicalizării progresive.

Acțiunea preventivă va viza formatorii de opinie, părinții și cadrele didactice, cu accent pe prevenția primară în educație și în familie, respectând totodată interesul superior al copilului, proporționalitatea, confidențialitatea și protecția datelor și participarea copiilor la toate deciziile care îi privesc. Mai exact, direcțiile de acțiune vizează recunoașterea semnelor extremismului printre elevi, atât de către autorități, cât și de către profesori și părinți. În mediul online se vor ținti interzicerea publicării oricăror discursuri considerate precursoare ale extremismului.

Intelectualii, luați și ei în vizor

Strategia semnalează că, deși vulnerabilitățile socioeconomice sunt frecvent asociate cu procesele de radicalizare, extremismul violent nu este un fenomen limitat la persoane afectate de astfel de condiții. Acesta poate apărea și în contexte caracterizate prin dezvoltare economică, nivel educațional ridicat și integrare socială ridicată, unde factorii declanșatori capătă forme diferite.

”În astfel de situații, radicalizarea poate fi determinată de frustrări existențiale, de căutarea unui sens personal, de contestarea ordinii sociale percepute ca lipsită de autenticitate sau de atracția față de ideologii radicale ca forme de autoafirmare. Influența narațiunilor polarizante, a teoriilor conspiraționiste și a informațiilor false, pe fondul deziluziei politice și al neîncrederii în instituții, poate contribui, de asemenea, la consolidarea convingerilor extremiste.

Astfel, în aceste contexte, radicalizarea este alimentată predominant de factori psihosociali, identitari și culturali, care transform ideologia extremistă într-un reper identitar și motivațional, oferind recunoaștere și acțiune”, se mai precizează în documentul citat.

Mica publicitate