Un audit al perfomanței privind formarea profesională a șomerilor, realizat de Curtea de Conturi, a scos la suprafață o realitate cruntă. Școala românească a ajuns o fabrică de șomeri fără competențe pentru integrarea pe piața muncii. Problema se află nu numai la învățământul preuniversitar, ci și la cel universitar, astfel că este nevoie de o schimbare radicală a programelor școlare. Angajatorii refuză să accepte absolvenți care nu știu să facă nimic, singura șansă fiind participarea la cursuri de formare profesională, cu toate că și în acest sector se manifestă o necorelare între calificări și cerințele pieței.
Sistemul de învățământ din România este total defazat în ce privește cerințele actuale ale pieței muncii, astfel că liceele și facultățile au ajuns să producă direct șomeri care nu au nicio șansă să se angajeze. Problema datează de mulți ani, însă, odată cu avansul tehnologic, aceasta s-a agravat.
Programele de ucenicie la locul de muncă sunt neatractive pentru companii, dat fiind finanțarea anemică și povara insuportabilă pusă în seama acestora, în special a IMM-urilor. Potrivit unui raport de audit al performanței în ce privește formarea profesională a șomerilor, elaborat de Curtea de Conturi, reprezentanții Ministerului Muncii au apreciat că există dificultăți în corelarea între programele de școlarizare naționale și dinamica pieței muncii, pentru adaptarea pregătirii profesionale la necesitățile reale ale acesteia. Aceste dificultăți se reflectă în numărul ridicat de absolvenți care se înregistrează la agențiile de ocupare a forței de muncă, fără a reuși să obțină un loc de muncă după finalizarea studiilor.
Fără calificare
România se confruntă cu o problemă privind integrarea pe piața muncii a tinerilor absolvenți, atât din învățământul preuniversitar, cât și din cel universitar, semnalează Curtea de Conturi. Această situație este determinată de absența unor calificări și a unor studii de specialitate corelate cu oferta pieței muncii și cu realitățile sociale, de formarea unor resurse umane dificil de integrat ulterior pe piața muncii, precum și de insuficiența activităților de consiliere și orientare în carieră la nivel preuniversitar.
”Agențiile de ocupare a forței de muncă au transmis că programele de școlarizare ale Ministerului Educației sunt orientate în principal către educația formală, vizând atingerea unui nivel minim de instruire, respectiv învățământ profesional sau liceal, în timp ce formarea profesională organizată de agenții urmărește dezvoltarea unor competențe specifice solicitate pe piața muncii, de regulă în domenii tehnice și vocaționale”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Decalaj între competențe și cerințe
Totodată, lipsește un cadru formal de cooperare între agenții și structurile Ministerului Educației, care să permită corelarea curriculei școlare cu programele de formare profesională. Efectele au fost apariția unui decalaj între competențele absolvenților și cerințele reale ale pieței muncii, care limitează accesul acestora la oportunități de angajare imediat după finalizarea studiilor și credibilitatea scăzută a serviciilor de ocupare în fața angajatorilor, care nu regăsesc în oferta de formare candidați cu abilitățile necesare.
Conform datelor Eurostat, la nivelul anului 2024, România a înregistrat cea mai mare pondere a tinerilor fără ocupație și care nu urmează niciun curs de formare profesională sau învățământ în rândul persoanelor neocupate. Această situație evidențiază vulnerabilitatea accentuată a tinerilor români în tranziția de la sistemul educațional către piața muncii și relevă necesitatea consolidării măsurilor de formare și integrare profesională dedicate acestei grupe de vârstă, susține Curtea de Conturi.
Dispar locurile de muncă pentru necalificați
Analiza perioadei 2022-2024 a relevat că șomerii cu nivel scăzut de educație (studii primare și gimnaziale), deși reprezintă peste jumătate din totalul persoanelor înregistrate, sunt mai puțin incluși în programele de formare, spre deosebire de cei cu studii liceale, postliceale și superioare, care înregistrează cele mai ridicate rate de cuprindere. Centrul European pentru Dezvoltarea Formării profesionale estima că, în România, până în 2035, vor fi create 4,3 milioane de joburi, din care o treime vor necesita calificare ridicată, iar 70%, calificare medie, astfel că nu va exista niciun loc de muncă pentru calificări scăzute, a atras atenția Curtea de Conturi.
A dispărut finanțarea UE
Comparativ cu 2023, în 2024 numărul cursurilor de formare profesională organizate a scăzut cu 38%, iar numărul total la șomerilor cuprinși la cursurile de formare s-a redus cu 36%. Analiza evoluției bugetare relevă o diminuare severă a resurselor disponibile pentru programele de formare profesională. Astfel, cheltuielile efectuate au scăzut cu 46,9% în 2024 față de anul de referință 2022 ( de la 88,9 milioane de lei la 47,2 milioane lei). Fondurile externe nerambursabile au înregistrat un declin de 97,2%, scăzând de la 54 milioane lei (2022) la doar 1,5 milioane lei (2024). Cheltuielile efectuate din Bugetul asigurărilor de șomaj au crescut cu 30,9% ( de la 34,9 milioane lei la 45,7 milioane lei), dar acest efort nu a putut acoperi golul lăsat de diminuarea fondurilor externe, a arătat Curtea de Conturi.
