Președintele Asociației Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, av. Elena Radu, atrage atenția că nepăsarea partidelor din coaliția de guvernare nu face decât să prelungească crimele produse de ordonanța lui Ilie Bolojan, care permite pacienților o singură investigație imagistică pe an. Cu toate că fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a inițiat un proiect de ordonanță care să schimbe această prevedere cumplită, recunoscând că agravează starea de sănătate a bolnavilor, nimic nu s-a mișcat.
S-au împlinit deja 6 luni și jumătate de la intrarea în vigoare a prevederii criminale a ordonanței lui Ilie Bolojan, pentru care și-a asumat răspunderea în Parlament și prin care românii au fost condamnați la moarte. După patru luni, deja consecințele au fost alarmante, astfel că ministrul de atunci al Sănătății a încercat să repare nenorocirea creată. Sau doar a mimat că încearcă.
”Dacă medicul specialist îți dă o trimitere să faci CT pentru 3 segmente, ca să stabilească ce boală ai și ce tratament să-ți aplice și dacă este nevoie de intervenție chirurgicală, statul îți decontează doar un segment, iar celelalte două le plătești din buzunar. Dacă ai bani. Dacă nu, trebuie să aștepți 3 ani de zile ca să faci CT sau RMN pe 3 segmente. Legea a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2026, iar după 4 luni de la intrarea în vigoare, s-a trezit Rogobete, care era ministru al Sănătății, că legea asta creează mortalitate și a emis un proiect de ordonanță de urgență pentru a schimba acest lucru. Ulterior, și-a dat demisia și nu s-a mai întâmplat nimic. După aceea, toate partidele din coaliție, din aprilie 2026 până în iunie 2026 au acceptat ca oamenii să moară, deși în Parlament, având majoritate, puteau trece repede o lege, astfel încât să stopeze crimele, nu au făcut nimic”, a declarat av. Elena Radu, președintele Asociației Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept.
Urgența, doar la nivel declarativ
În 22 aprilie, ministrul Sănătății de atunci, Alexandru Rogobete, emitea un proiect de ordonanță prin care să anuleze limitarea la o singură investigație imagistică pe an. Acesta arăta că necesitatea intervenției legislative a fost determinată de sesizările transmise de către furnizori de servicii medicale și alți actori relevanți din sistemul de sănătate, prin care au fost semnalate dificultăți semnificative în aplicarea reglementării, precum și impactul negativ asupra accesului pacienților la investigații imagistice de înaltă performanță, în special pentru pacienții diagnosticați cu boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare și boli neurologice. ”Limitarea la o singură investigație anuală nu corespunde necesităților clinice reale, întrucât aceste tipuri de investigații (precum tomografia computerizată, rezonanța magnetică sau investigațiile de medicină nucleară) sunt utilizate în mod repetat, la intervale stabilite de medicul specialist, în funcție de evoluția bolii și de riscul de complicații”, se arăta în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Gravitate fără precedent
În absența efectuării acestor investigații la momentul oportun, există riscul întârzierii diagnosticului, al imposibilității evaluării răspunsului la tratament și al nedepistării complicațiilor în stadii incipiente, ceea ce poate conduce la agravarea stării de sănătate a pacienților și la creșterea numărului de internări de urgență, semnala Alexandru Rogobete. Mai mult, datele raportate de furnizori indicau o reducere semnificativă a numărului de investigații realizate după intrarea în vigoare a noilor prevederi, ceea ce evidențiază impactul imediat și negativ al reglementării asupra accesului la servicii medicale esențiale. ”În lipsa unei intervenții legislative urgente, aceste disfuncționalități sunt de natură să se amplifice, cu consecințe directe asupra stării de sănătate a pacienților, în special în cazul afecțiunilor care necesită evaluări imagistice repetate pentru stabilirea conduitei terapeutice”, avertiza Ministerul Sănătății.
Cine răspunde?
În absența posibilității de a efectua investigații imagistice de înaltă performanță la intervalele stabilite de medicul specialist, se creează premisele unei practici medicale deficitare, caracterizate prin lipsa unor informații esențiale pentru evaluarea evoluției bolii și pentru adaptarea tratamentului, atrăgea atenția Ministerul Sănătății. Potrivit acestuia, consecința este creșterea riscului de decizii terapeutice întârziate sau inadecvate, cu impact direct asupra prognosticului pacienților.
”Pentru afecțiunile cardiovasculare, cerebrovasculare și neurologice, întârzierea efectuării investigațiilor imagistice poate determina nedepistarea la timp a unor complicații severe, precum accidente vasculare cerebrale, ischemii acute, hemoragii sau evoluția unor formațiuni patologice, cu consecințe ireversibile asupra stării de sănătate a pacienților. În aceste condiții, lipsa monitorizării adecvate poate conduce la creșterea semnificativă a cazurilor care necesită intervenții medicale de urgență”, se preciza în proiectul de act normativ.
Se cheltuie și mai mulți bani
Deși motivul limitării invstigațiilor a fost economia de bani la buget, efectual a fost invers. Și asta pentru că agravarea stării de sănătate a pacienților determină o presiune suplimentară asupra unităților sanitare cu paturi, prin creșterea numărului de internări evitabile, a duratei de spitalizare și a costurilor asociate tratamentului complicațiilor. ”Astfel, menținerea limitărilor actuale nu conduce la o reducere reală a cheltuielilor, ci la o redistribuire ineficientă a acestora, cu impact negativ asupra sustenabilității sistemului de sănătate”, mai spune Alexandru Rogobete. Cu toate acestea, proiectul s-a prăfuit în sertarele Ministerului Sănătății, iar în Parlament nu s-a depus niciun proiect de lege înaintea vacanței aleșilor, astfel că singurul lucru care ne rămâne este să numărăm morții.
