
S-au înregistrat progrese în lupta împotriva rezistenței bacteriilor la antimicrobiene, dar eforturile trebuie să se accelereze în ceea ce privește prevenția, diagnosticarea și utilizarea corectă a antibioticelor, a indicat luni Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
„Rezistența la antimicrobiene este răspândită și amenință viitorul medicinei moderne”, a avertizat Jean-Pierre Niemazi, director interimar al departamentului OMS pentru rezistența la antimicrobiene, în cadrul unei conferințe de presă la Geneva.
Acest fenomen a fost accelerat de utilizarea pe scară largă a antibioticelor în tratamentul oamenilor, al animalelor și în alimentație, ceea ce a permis rezistenței la antimicrobiene (AMR) să se dezvolte și să devină una dintre principalele cauze de mortalitate infecțioasă la nivel mondial.
„Infecțiile rezistente la medicamente ucid de ani de zile fără ca noi să fim suficient de conștienți de acest lucru”
„Infecțiile rezistente la medicamente ucid de ani de zile fără ca noi să fim suficient de conștienți de acest lucru”, a subliniat Niemazi, în contextul în care, potrivit OMS, superbacteriile rezistente la antimicrobiene sunt direct responsabile pentru peste un milion de decese și contribuie la aproape cinci milioane de decese în fiecare an.
Un studiu al OMS privind progresele înregistrate de 183 de țări în lupta împotriva rezistenței la antimicrobiene în 2026 arată că aproape nouă țări din zece dispun de un plan național de acțiune împotriva acestui fenomen, față de 79 în 2017.
Însă doar 42 de țări declară că dispun de un plan care este atât finanțat, cât și pus în aplicare și monitorizat, a precizat Pravasha Prakash, responsabil tehnic al departamentului OMS pentru rezistența la antimicrobiene.
Unul dintre principalele puncte slabe rămâne accesul la diagnosticare. Doar 36% dintre țări dispun de un laborator național de referință capabil să testeze rezistența tuturor bacteriilor și ciupercilor monitorizate de OMS, în timp ce obiectivul stabilit pentru 2030 este de 80%, a explicat, la rândul său, Sylvia Bertagnolo, responsabilă a unității de monitorizare a rezistenței și de consolidare a laboratoarelor.
Cele mai recente date ale sistemului global de supraveghere al organizației arată că, în 2023, una din șase infecții bacteriene confirmate în laborator dintre cele raportate la OMS era rezistentă la antibioticele utilizate pentru tratarea acesteia.
OMS a anunțat publicarea a două noi instrumente menite să ajute țările să-și consolideze capacitățile de diagnosticare. Primul instrument definește testele care ar trebui să fie disponibile la fiecare nivel al sistemului de sănătate, de la centrele de îngrijire primară până la spitalele de referință. Al doilea instrument reunește 73 de proceduri de laborator, de la recoltarea probelor până la identificarea agenților patogeni și testele de sensibilitate la antibiotice.
39 de milioane de decese ar putea fi atribuite rezistenței la antimicrobiene până în 2050
Însă extinderea metodelor de diagnostic nu este suficientă. OMS solicită îmbunătățirea utilizării antibioticelor existente, în condițiile în care dezvoltarea de noi tratamente nu ține pasul cu evoluția rezistenței.
În plus, prevenirea infecțiilor, vaccinarea, îmbunătățirea accesului la apă și salubritate, precum și utilizarea adecvată a antimicrobienelor constituie principalele pârghii de luptă împotriva AMR.
Fără o reacție mai fermă, Niemazi a reamintit că 39 de milioane de decese ar putea fi atribuite rezistenței la antimicrobiene până în 2050.

