Reorganizarea Romsilva intră în stand-by. Sindicatele din Silvicultură au cerut noii conduceri a Ministerului Mediului să mențină cele 41 de direcții silvice, cel puțin până la reorganizarea administrativ-teritorială. Mai mult, silvicultorii solicită fundamentarea reorganizării prin studii de impact și analize cost-beneficiu, care să arate clar economiile estimate, costurile noii organizări și consecințele economice, sociale și silviculturale.
Reorganizarea Romsilva, impusă de fostul ministru userist al Mediului, Diana Buzoianu, ar putea suferi modificări majore. Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva a transmis că participă, în prezent, la reanalizarea reducerii numărului de direcții silvice, prevăzută în HG nr. 123/2026, împreună cu actuala conducere a ministerului. Sindicaliștii au reiterat faptul că actul normativ s-a elaborat fără studii de impact și fără o fundamentare economică serioasă.
”Constituirea grupului de lucru interinstituțional, prin Ordinul ministrului Mediului nr. 2238/2026, reprezintă un pas important spre corectarea unor măsuri care pot afecta administrarea pădurilor statului și locurile de muncă ale silvicultorilor”, a arătat conducerea federației.
Se mențin toate direcțiile silvice? Care este termenul
Federația Silva a solicitat modificarea HG nr. 123/2026, a OUG nr. 63/2025 și a Legii nr. 331/2024 privind Codul silvic și menținerea celor 41 de direcții silvice județene, cel puțin până la eventuala reorganizare administrativ-teritorială a României.
Potrivit sindicaliștilor, actuala structură ar permite coordonarea eficientă a activităților și intervenția rapidă în teren.
Totodată, federația a cerut păstrarea activităților economice la nivelul ocoalelor silvice, fără separarea lor obligatorie în structuri distincte. ”Organizarea trebuie adaptată specificului activităților forestiere, nu unor scheme administrative rigide”, au motivat sindicaliștii.
Care sunt costurile și consecințele? Unde sunt studiile de impact?
În același timp, Federația Silva a semnalat că fundamentarea reorganizării trebuie să se facă prin studii de impact și analize cost-beneficiu, care să arate clar economiile estimate, costurile noii organizări și consecințele economice, sociale și silviculturale.
”România a mai experimentat o asemenea reorganizare. A fost un eșec. În anul 1998, numărul direcțiilor silvice a fost redus de la 41 la 25. Experimentul a eșuat, iar Romsilva a revenit, după scurt timp, la organizarea județeană. Astăzi se propune din nou desființarea a peste jumătate dintre direcțiile silvice, fără o evaluare convingătoare a consecințelor. Romsilva a înregistrat profit în fiecare an de la înființarea sa, în 1991. Este firesc să căutăm soluții pentru creșterea eficienței, dar nu prin destructurarea unor mecanisme care funcționează”, a precizat Silviu Geană, președintele Federației Silva.
Pădurile României nu au nevoie de experimente politice, spun sindicaliștii
Pe de altă parte, sindicaliștii din silvicultură atrag atenția că pădurile țării au nevoie de o administrare profesionistă, nu de experimente politice sau de propagandă. Reducerea numărului de direcții și a posturilor de conducere nu reprezintă, în sine, o reformă. Iar economiile presupuse nu pot înlocui calculele economice reale, susțin sindicaliștii.
”Nu ne opunem reformei Romsilva. Dar nu putem fi de acord cu falsele reforme. Ne opunem acelor demersuri făcute fără studii, fără consultarea profesioniștilor și fără evaluarea consecințelor”, a mai precizat Silviu Geană, președintele Federației Silva.
