Inteligenţa artificială ar putea reduce costurile şi creşte productivitatea pe termen lung, însă, deocamdată, efectul este în mare parte invers: investiţiile masive în centre de date şi infrastructură AI scumpesc electricitatea, cipurile, software-ul şi capacitatea centrelor de date.
Liderii industriei tehnologice susţin de mult timp că AI va avea un efect deflaţionist. Directorul OpenAI, Sam Altman, a vorbit despre o inteligenţă atât de ieftină încât costul să devină aproape neglijabil, iar Elon Musk consideră că AI şi robotica vor genera o abundenţă care va reduce puternic preţurile, potrivit CNBC.
Aceste efecte nu sunt însă vizibile deocamdată la nivelul întregii economii. Investiţiile în AI ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de dolari la nivel global. Cheltuielile pentru dezvoltarea infrastructurii AI sunt estimate de Goldman Sachs Research la 581 de miliarde de dolari în acest an numai în Statele Unite şi până la 1.000 de miliarde de dolari la nivel mondial.
În SUA, acestea reprezintă deja aproximativ 1,8% din PIB, iar ponderea ar putea ajunge la 2,8% până în 2028, arată estimările Goldman Sachs Research.
În acelaşi timp, adoptarea AI de către companii este încă limitată, relatează CNBC. Un sondaj al Biroului de Recensământ al SUA arată că doar 17%-20% dintre companiile americane folosesc AI, tehnologia fiind mult mai răspândită în firmele mari decât în cele mici. Ronnie Chatterji, economistul-şef al OpenAI, a recunoscut că va mai dura până când efectele AI vor deveni clar vizibile în statisticile privind productivitatea.
El a arătat şi că diferenţa dintre companiile care folosesc intensiv AI şi firmele obişnuite se măreşte. Utilizatorii avansaţi folosesc tehnologia într-un ritm de opt ori mai mare decât companiile medii, faţă de o diferenţă de numai două ori în urmă cu trei luni, a precizat Chatterji.
Centrele de date pun presiune pe preţurile energiei
Pentru Rezerva Federală, problema este că efectele inflaţioniste ale boomului AI apar înaintea eventualelor beneficii asupra productivităţii.
Construirea centrelor de date, care consumă cantităţi foarte mari de energie, contribuie deja la creşterea facturilor la electricitate.
Preţurile electricităţii pentru gospodăriile americane au crescut cu 10% în ultimii doi ani până în iulie, comparativ cu o creştere generală a preţurilor de 6,2% în aceeaşi perioadă.
Preşedintele Fed din Minneapolis, Neel Kashkari, a avertizat că investiţiile masive în centre de date au adăugat o nouă sursă de cerere într-o economie care se confruntă deja cu inflaţie ridicată, relatează CNBC. El a votat în iulie pentru o dobândă mai mare, în timp ce Fed a decis să menţină rata de referinţă la 3,5%-3,75%.
Cipurile şi software-ul se scumpesc
Presiunile apar şi în lanţurile de aprovizionare. Companiile AI cumpără cantităţi uriaşe de cipuri, iar producătorii nu au reuşit să majoreze suficient de rapid oferta. JPMorgan Chase estimează că preţul memoriilor DRAM va fi cu 400% mai mare la sfârşitul acestui an decât în 2024. În acelaşi timp, datele privind inflaţia arată că preţurile software-ului şi accesoriilor pentru computere au crescut cu 22,4% din iulie 2024.
Fed trebuie să decidă dacă inflaţia provocată de AI justifică dobânzi mai mari.
