Marea soluție de creștere a debitului Dunării pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă, cu stânca explodată și barjele scufundate, a venit chiar de la Apele Române. La cum ne-a explicat, cu lux de amănunte, Diana Buzoianu, faza cu dâmbul și cu apa fugită din țară, este posibil ca însuși ministrul Mediului să fi contribuit la idee, că doar ne-a demonstrat cum se pricepe la toate, ca orice userist înfipt la vârful statului. Pentru că soluția nu a funcționat, întrebarea este cine suportă pagubele de 7 milioane de lei, făcute în vistieria și-așa goală a României.
În data de 9 august, interimarul de la Energie, premierul demis Ilie Bolojan, ne anunța că operațiunea de scufundare controlată a barjelor pentru dirijarea apei către zona de captare a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, derulată în ultimele zile pe Dunăre, produce primele rezultate concrete și contribuie la menținerea condițiilor necesare funcționării în siguranță a Unității 2 în perioada următoare.
”În ultimele 24 de ore, nivelul Dunării în zona Cernavodă a crescut cu 4 centimetri, în condițiile în care prognoza indica o scădere de aproximativ 4 centimetri. Astfel, evoluția reală este cu 8 centimetri mai favorabilă față de estimarea inițială. Potrivit prognozelor disponibile în acest moment, această evoluție permite menținerea condițiilor necesare pentru funcționarea Unității 2 pentru cel puțin următoarele nouă zile, corespunzător perioadei acoperite de prognoza actuală”, spunea Bolojan în 9 august. În data de 11 august, șoc și groază. Același Ilie Bolojan ne transmite, senin, că, ”în condițiile în care prognoza privind debitul Dunării se menține nefavorabilă, oprirea controlată a Unității 2 este așteptată în cursul acestei săptămâni”. Nimic despre eșecul lamentabil al soluțiilor menite doar să contrazică legile fizicii și nimic despre retragerea mulțumirilor către MApN, Ministerul Transporturilor și Apele Române.
Explicații ”științifice”
În fapt, transformarea succesului operațiunii într-un eșec lamentabil, absolut previzibil, de altfel, s-a produs chiar în 10 august, când Guvernul Bolojan s-a întrunit într-o ședință de urgență să mai decarteze niște bani. Nici de această dată nu s-a pomenit nimic despre inutilitatea dinamitării stâncii și scufundării barjelor.
”Estimarea este revizuită pentru că, în fața unor fenomene extreme, putem să dăm soluții, dar când vorbim de 60 de kilometri de parcurs al apei, evident că pot să apară inclusiv obstacole noi. Asta este ceea ce s-a întâmplat în cazul Dunării. Prin coborârea celor patru barje, prin stânca dislocată în zona de pe Dunăre, am reușit să creștem nivelul apei cu 8 centimetri în prima zi. S-a creat un obstacol, un dâmb care a reorientat apa și, astfel, nu a mai ajuns direct pe canalul unde ar fi trebuit, pentru centrala de la Cernavodă. Apa respectivă, cărând aluviuni, creând anumite curente pe care noi nu mai puteam să le gestionăm pe un traseu de 60 de kilometri, este imposibil să previzionezi exact unde se vor mai putea crea obstacole. Acum, pentru că pe cei 60 de kilometri au apărut obstacole noi, în momentul de față încercăm să dărâmăm obstacol cu obstacol, dar, evident, fiecare dintre aceste lucrări presupune modificări ale calculelor. Deci este aproape imposibil de gestionat”, a explicat Diana Buzoianu.
Cui i-a bubuit mintea?
În ședința de guvern din 10 august, Executivul a alocat, în sfârșit, bani pentru ceea ce trebuia făcut de la început: dragare. Acum nu se știe ce vor draga, cum vor draga și unde vor draga, pentru că este neclar dacă a înțeles cineva dintre ”specialiștii” care ne conduc că trebuie să sape în Dunărea Veche, să ajungă la o adâncime de cel puțin 5 metri, peste adâncimea de 4 metri a brațului Bala. Din nota de fundamentare a hotărârii de guvern pentru suplimentare a fondurilor aflăm că soluția tehnică (inutilă) de dinamitare a stâncii și scufundare a barjelor a venit de la Apele Române.
”Acțiunile necesare pentru implementarea activităților privind pregătirea și realizarea intervenției de urgență pentru redistribuirea debitelor la bifurcația Bala-Dunărea Veche, inclusiv pentru achiziția, închirierea, mobilizarea, transportul și punerea la dispoziție a echipamentelor, materialelor și mijloacelor tehnice, precum și pentru executarea lucrărilor și măsurilor care au fost stabilite prin soluția tehnică propusă de Administrația Națională Apele Române și aprobată la momentul adoptării Hotărârii de Guvern nr. 581/2026”, susține Executivul.
Se pregătesc pentru viitură
Tot în nota de fundamentare a actului normativ aprobat în 10 august, Guvernul spune că este necesară o alocare de 5,4 milioane de lei pentru recuperare/demobilizare la ordinul autorităților competente, funcție de măsurătorile topo-hidrografice și de debit, monitorizarea stabilității și evaluarea de mediu. La monitorizarea continuă, navele hidrografice măsoară debitele, viteza apei și evoluția topografică a patului albiei în zona pragului Bala, în timp ce evaluarea de mediu urmărește ca modificările de debit și structurile submerse să nu blocheze migrația sturionilor sau să provoace poluări accidentale prin tehnicile de intervenție grele. Interesant este ordinul de demobilizare, care prevede ca, în cazul în care structurile temporare (barjele scufundate) își încheie misiunea, dacă debitele cresc brusc din cauza viiturilor ori dacă monitorizarea stabilității indică un risc iminent de prăbușire sau deplasare a pragurilor, autoritățile competente vor ordona retragerea imediată (demobilizarea) utilajelor de dragaj, a pontoanelor și a personalului tehnic din zonă, pentru a evita catastrofele umane sau tehnologice.
