Raportul asupra inflației publicat de BNR arată că reducerea consumului, pe fondul sărăcirii populației, dar și a companiilor românești, a frânat activitatea economică. Mai pe scurt, n-ai consum, n-ai economie. Pe de altă parte, BNR a dat-o din nou în bară cu anticiparea scăderii inflației, dat fiind că aceasta continuă să crească într-un ritm alert. Analiștii Băncii Naționale a României nu mai știu ce cauze să invoce, singura rămasă fiind conflictul din Orientul Mijlociu.
Cererea internă va avea evoluții divergente, a anunțat BNR, în raportul asupra inflației. Instituția arată că se înregistrează o puternică afectare a consumului în 20226, pe fondul reducerii veniturilor disponibile reale, cauzată de caracterul restrictiv al politicii fiscale, aceasta constituind principalul factor de frânare a activității economice. ”În schimb, investițiile continuă să înregistreze o dinamică favorabilă și să susțină activitatea economică, beneficiind de proiectele aflate deja în derulare și de absorbția fondurilor europene. Perspectivele acestora sunt însă limitate de renegocierea PNRR și de reducerea componentei de împrumuturi, care restrâng resursele disponibile pentru finanțarea unor proiecte suplimentare. În paralel, pe parcursul acestui an, slăbiciunea consumului contribuie la temperarea importurilor și, implicit, la ameliorarea contribuției exportului net”, a arătat BNR.
Inflație de peste 19% la combustibil
Rata anuală a inflației IPC a ajuns la 10,42 la sută în iunie 2026, cu 0,55 puncte procentuale peste nivelul din luna martie, se precizează în raportul BNR. Creșterea a reflectat în principal efectele conflictului din Orientul Mijlociu, propagate prin majorarea și volatilitatea prețurilor produselor energetice, precum și o serie de factori interni, între care ajustarea unor tarife administrate și deprecierea leului în raport cu principalele valute. ”Componentei energetice i-a revenit principala contribuție la creșterea ritmului anual al inflației în trimestru II. Rata anuală a inflației pe segmentul combustibililor a urcat de la 12,9 la sută în martie la 19,2 la sută în mai, înainte de a se tempera la 16 la sută în iunie. Dinamica prețurilor energiei electrice și gazelor naturale s-a accelerat, în principal pe fondul unor efecte de bază. În cazul energiei electrice, presiunile au fost amplificate de temperaturile ridicate din luna iunie, iar în cel al gazelor naturale, de scumpirile asociate crizei din Orientul Mijlociu”, susține BNR.
S-au revizuit așteptările
Rata medie anuală a inflației a continuat să crească în trimestrul II 2026. În luna iunie, aceasta a ajuns la 9,8 la sută potrivit metodologiei naționale și la 8,6 la sută conform indicelui armonizat, în creștere cu 1,3 și, respectiv, 1,0 puncte procentuale față de sfârșitul trimestrului anterior. Totodată, potrivit raportului BNR, procesul dezinflaționist global a cunoscut o întrerupere temporară, pe fondul majorării prețurilor la energie și alimente. Scenariile de bază ale principalelor instituții internaționale au în vedere o normalizare treptată a tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz și o diminuare ulterioară a cotațiilor energetice, în concordanță cu profilul curbelor futures. Această ipoteză rămâne însă vulnerabilă, în condițiile în care o nouă escaladare a conflictului, trenarea perturbărilor logistice sau refacerea lentă a capacităților de producție, transport și rafinare ar putea prelungi impactul șocului energetic. ”În acest context, scenariul de bază actualizat al BNR conturează pentru anul 2026 o evoluție macroeconomică mai puțin favorabilă decât cea anticipată anterior, caracterizată printr-o rată mai ridicată a inflației și o dinamică ceva mai modestă a activității economice”, consideră BNR.
Bolojan(ul) și Iranul
Dincolo de persistența deficitului de cerere, dinamica medie anuală a activității economice din 2026 este grevată de un efect statistic de reportare puternic nefavorabil, indus de contracția activității din ultima parte a anului 2025. Acestuia i se adaugă efectele continuării consolidării fiscale și cele asociate conflictului din Orientul Mijlociu, semnalează BNR. ”În aceste condiții, creșterea economică din anul curent este anticipată să fie semnificativ mai redusă decât cea consemnată în 2025, chiar dacă activitatea economică ar urma să se redreseze gradual pe parcursul anului. Deși unele dintre riscurile evidențiate în Raportul precedent s-au materializat între timp, balanța riscurilor la adresa inflației este evaluată ca rămânând predominant înclinată în sens ascendent. Principalele surse de riscuri și incertitudini sunt asociate evoluțiilor geopolitice și energetice, derulării procesului de consolidare fiscală și finalizării programului PNRR, evoluției primei de risc suveran și, implicit, a condițiilor de finanțare, precum și intensității transmisiei șocurilor de cost asupra prețurilor de consum, inclusiv asupra inflației de bază”, se mai precizează în raportul BNR.
