
Luni, la orele prânzului, termocentralele pe cărbune din UE duduiau. Cehia își acoperea 41% din producția de energie din cărbune, cu 5,32 GWh, Polonia, 40%, cu 10,1 GWh, Bulgaria, 32%, cu 1,84 GWh, iar Germania, 12%, cu o producție în termocentralele pe cărbune de 9,23 GWh. În același interval de timp, România își mai producea pe cărbune doar 7% din energie, cu 551 MWh.
Prețurile tot mai mari ale gazului și deficitul major de energie din piața UE au provocat o luptă pentru supraviețuire, în care statele, în disperare de cauză, își deschid centralele pe cărbune aflate în conservare. România și le-a închis, le-a tăiat și le-a aruncat la fier vechi, la presiunile Comisiei Europene.
Intrarea în sezonul rece, cu tot cu nebulozitatea accentuată aferentă, a închis aproape de tot robinetul pentru energia solară. Luni, pe la prânz, abia dacă se mai livrau în sistem circa 500 MWh din fotovoltaice. Politica haotică și ilogică în sectorul energiei a refuzat pur și simplu să ia în calcul lunile de sfârșit de toamnă și iarnă. S-a repetat obsesiv că este nevoie de baterii de stocare. Ca să stochezi ce? Energia pe care nu ai de unde să o produci?
Prosumatorii cu baterii cunosc cel mai bine fenomenul. În astfel de perioade, bateriile sunt de decor, dacă nu consumă și ele, ca să se mențină ”în viață”. La fel și panourile, care au ajuns să ia energie din sistem, tot de acolo de unde își iau și prosumatorii, în timp ce își celebrează ”independența energetică”.
Cum menții un întreg sistem energetic, la consumuri între 7.000 MWh și chiar 9.000 MWh, în momente geroase? Răspunsul îl dau statele din UE, care și-au redeschis, grăbit, termocentralele pe cărbune.
Cărbunele românesc, împins, definitiv, în groapă
Pe măsură ce politicienii slugarnici decideau închiderea termocentralelor pe cărbune, acestea erau, rapid, tăiate și aruncate la fier vechi. Când se mai manifestau ezitări, venea Comisia Europeană și ne atrăgea atenția că nu am închis termocentralele respective ireversibil, adică să ne asigurăm că nici nu vor mai porni vreodată.
Ultimii miniștri ai Energiei, după Virgil Popescu, au tot mimat renegocieri cu Comisia Europeană, mai mult sau mai puțin anemice. Argumentul prăbușirii sistemului energetic românesc nu a reușit să impresioneze Bruxelles-ul. Între timp, însă, reparațiile la puținele grupuri rămase nu prea s-au făcut, pentru că nu s-a alocat finanțare, și iată că acestea mai mult stau decât să producă. Dar cel mai grav este că nu mai putem extrage cărbune. Decopertările nu s-au mai făcut, astfel că se mai extrag doar niște rămășițe de cărbune cu pământ, care strică grupurile. Dar nimeni nu vorbește despre acest lucru.
Duduie termocentralele prin Europa. La ce producții record s-a ajuns
Luni, la orele prânzului, Germania și Polonia se întreceau la producția de energie pe cărbune. Polonia a reușit să-i ia fața, cu o producție de 10,1 GWh, acoperind 40% din totalul producției, în timp ce Germania atingea un record de 9,23 GWh, cu 12% din producția totală.
Pe locurile următoare s-au situat Cehia, cu 5,32 GWh pe cărbune, acoperind 41% din producția de energie, și Bulgaria, cu 1,84 GWh, cu 32% din producție. Pe ultimul loc s-a situat România,devenită importator net de energie din 2019, de la închiderea termocentralelor, care a ajuns să mai producă doar 551 MWh din energie pe cărbune, reprezentând 7% din total.

