Ultima Oră
ȘtiriEconomie

Lupta pentru redesenarea hărții fiscale mondiale

Jurnalist Analiză Geopolitică și Economică 3 min de citire
Publicat la:

Cei 6.654 de angajați ai filialei irlandeze a Microsoft au generat un profit înainte de impozitare de 47 de miliarde de dolari în anul fiscal încheiat în iunie 2025. Înseamnă peste 7 milioane de dolari pe angajat, de 13 ori mai mult decât cifra înregistrată de operațiunile companiei din SUA.Lupta pentru redesenarea hărții fiscale mondiale

Multinaționalele își contrează profiturile în jurisdicții cu impozie reduse, precum Irlanda, Luxemburg (unde Microsoft a înregistrat profituri înainte de impozitare și mai mari, de 8,3 milioane de dolari pe angajat) și diverse paradisuri fiscale offshore, potrivit Financial Times.

Însă Microsoft, alături de alte multinaționale, a fost supusă unei atenții sporite din cauza „transferului de profituri” la nivel corporativ, practică care le-a sporit veniturile, reducând în același timp veniturile guvernamentale și încurajând o cursă internațională către niveluri tot mai scăzute ale ratelor de impozitare.

Acum, această practică este amenințată de eforturile de elaborare a unei convenții a ONU privind cooperarea fiscală, care ar crea un nou regim global de guvernanță în domeniul impozitării societăților.

Un proiect de text al convenției prevede că o alocare echitabilă a drepturilor de impozitare ar trebui să reflecte „contribuția economică reală a fiecărei jurisdicții relevante, inclusiv a jurisdicțiilor în care se creează valoare, se află piețele sau datele și se generează venituri”.

Ce este în joc

Noua inițiativă a ONU se confruntă cu rezistența administrației Trump. Statele Unite s-a retras din negocieri anul trecut. Deși țările europene au părut adesea lipsite de entuziasm față de negocierile fiscale ale ONU, participarea lor continuă reflectă un efort de a menține relațiile diplomatice cu țările în curs de dezvoltare într-un mediu geopolitic din ce în ce mai instabil, afirmă Pascal Saint-Amans, fost director pentru politica fiscală la OCDE.

Un alt aspect de luat în considerare este tensiunea crescândă dintre UE și SUA cu privire la impozitarea profiturilor obținute în blocul comunitar de companiile tehnologice americane. Taxele pe serviciile digitale europene care vizează aceste companii au atras amenințări cu tarife de retorsiune din partea Washingtonului.

Preocupările legate de o reacție negativă din partea SUA ar putea fi un factor care stă la baza reticenței altor națiuni bogate de a susține unele dintre propunerile de reformă mai ambițioase în cadrul discuțiilor de luna aceasta de la New York, sugerează Everlyn Muendo,  expert la grupul de advocacy Tax Justice Network Africa.

Perspectivele

Dacă plățile fiscale ale companiilor ar reflecta locul în care se desfășoară activitatea lor economică, veniturile globale din impozitul pe profit ar putea crește cu peste 500 de miliarde de dolari pe an, se arată într-un studiu publicat de Public Services International și Tax Justice Network.

O astfel de schimbare ar spori de câteva ori veniturile țărilor cu venituri mici. Dar cele mai mari câștiguri, în termeni absoluți, ar reveni națiunilor bogate, inclusiv Statelor Unite.

Printre cei care ar avea de pierdut s-ar număra, desigur, paradisurile fiscale și unele multinaționale care au profitat cu entuziasm de status quo-ul actual.

Mica publicitate