La summitul din iunie 2025, liderii NATO au convenit să cheltuiască 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Polonia propune acum 5% până în 2030.
În cadrul conferinței „Defence 24 Days” de la Varșovia, ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a precizat că obiectivul de 5% din PIB ar trebui atins până în 2030, „pentru că mai târziu ar putea fi prea târziu”.
De ce 5% mai devreme?
Răspunsul nu se află în dorința de înarmare excesivă, ci în aritmetica dură a amenințărilor. Războiul de uzură de la granițele NATO, avansul tehnologic al sistemelor hipersonice și necesitatea unei autonomii strategice reale impun investiții care depășesc simpla întreținere a echipamentelor vechi. Nu mai vorbim despre „modernizare”, ci despre „reconstrucție totală”.
Trecerea la 5% din PIB înseamnă că industria de apărare trebuie să devină motorul de creștere economică al deceniului următor. Timp de trei decenii, Europa a investit în statul social, neglijând sistemele militare.
Prosperitatea europeană a fost construită pe baza stabilității garantate de NATO. Când baza se fisurează, întreaga structură este în pericol.
Cursă contra cronometru
Orizontul de timp – anul 2030 – este extrem de ambițios. Un ciclu scurt de achiziții în patru ani implică o trecere imediată la o „economie de cvasi-război”, unde lanțurile de aprovizionare sunt securizate, iar producția de muniție și tehnologie este intensificată la niveluri nemaiîntâlnite de la sfârșitul Războiului Rece.
Polonia a înțeles prima că geografia este destin. Dar acest destin este acum partajat de toți membrii Alianței. Dacă în 2024 pragul de 3% începea să fie discutat ca o necesitate, propunerea de 5% stabilește noul standard al seriozității strategice. Statele care rămân în urmă vor vulnerabiliza flancul estic și sudic.
Drumul spre 2030 va fi pavat cu decizii bugetare dificile și sacrificii economice, dar, așa cum istoria ne-a învățat repetat, pacea nu este niciodată gratuită.
