Închiderea termocentralelor pe cărbune va însemna un deficit de energie de circa 36.000 MWh, se arată în studiul de adecvanță comandat de Transelectrica. Guvernul tot încearcă să convingă Comisia Europeană că, fără cărbune, sistemul energetic din România se va prăbuși, însă cei de la Bruxelles nici nu vor să audă și amenință cu penalități de 2 miliarde de euro pentru țara noastră. Analiza jaloanelor din PNRR arată o situație disperată și aproape imposibil de rezolvat la Ministerul Energiei.
Nota discutată în ultima ședință de guvern, privind stadiul îndeplinirii jaloanelor PNRR de la Ministerul Energiei, arată o imagine sumbră: România și-a închis degeaba termocentralele pe cărbune, pentru că tot va fi penalizată cu 2 miliarde de euro. Pentru Ținta 119a – Scoaterea din operare a capacității de producție a energiei electrice pe bază de cărbune/lignit, Ministerul Energiei MEN are în vedere implementarea prevederilor prin ordonanță, se precizează în Notă.
”Studiul de adecvanță Tractebel (finalizat) arată în Scenariul Central de Referință un deficit major în 2027: LOLE (numărul estimat de ore sau zile pe an în care se așteaptă ca sistemul de generare a energiei electrice să nu poată acoperi integral cererea de consum) = 143,55 h (depășire de peste 10 ori), risc anual cerere neacoperită ~36.000 MWh. Scenariul alternativ 1 (menținere temporară Turceni 5 + Rovinari 4, 5, 6) permite încadrare în limite adecvanță și preț mediu ~327 €/MWh (cca. 45% din SCR)”, se precizează în documentul citat.
Doar 400 MWh mai intră în sistem
Potrivit PNRR 2021, ținta T119 prevedea retragerea definitivă din exploatare la 31.12.2025 a 1.425 MW, dintr-un total de 4.920 MW prevăzuți a fi închiși până în 2030. Urmare renegocierii, s-a obținut o nouă valoare: 1.045 MW retrași la 31.12.2025 + ținta T119a de 710 MW, cu termen august 2026, susține Guvernul. De precizat că, în acest moment, capacitatea instalată în termocentralele pe cărbune a ajuns la doar 1.905 MW, urmând ca aceasta să se reducă la sub 1.000 MW până în august 2026. Cu 1.905 MW capacitate instalată, cărbunele mai dă în sistem circa 400 MWh.
Turceni, șters de pe hartă
Nota prezentată în ședința de guvern prezintă retragerile din sistem ale termocentralelor Govora 3 (50 MW), Govora 4 (50 MW), Paroșeni (60 MW), Craiova (170 MW), Turceni 5 (45 MW) = 375 MW (ultimul grup rămas). În acest caz, ținta T119a nu se îndeplinește cu 5 MW, dar este acoperită de marja tehnică de 5% (35,5 MW). Termenul final este august 2026, condiționat de agreare ACER (Agenția UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei) a studiului de adecvanță. Astfel, recepționarea studiului de adecvanță de către Transelectrica SA se va afce în 17 aprilie 2026, transmiterea variantei în limba engleză a studiului de adecvanță, tot în 17 aprilie 2026, iar finalizarea discuțiilor ACER în vederea validării studiului de adecvanță este preconizată pentru 31 mai 2026.
Nu s-a schimbat nimic. Tot nu avem ce pune în loc
În septembrie anul trecut, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, declara, pentru economedia.ro, că, potrivit studiului de adecvanță, România nu poate încă suplini închiderea termocentralelor pe cărbune. „În situația în care nu putem punem alte capacități în loc și închidem grupurile de cărbune riscăm blackout total, iar prețul energiei va crește cu cel puțin 40%”, spune Ivan. Până în prezent, nu numai că nu s-a pus nimic în loc, dar, din mai, reactorul 1 de la Cernavodă iese din sistem, provocând un deficit de energie în bandă de 700 MWh.
Probleme la decarbonizarea încălzirii
Probleme sunt și la Jalon 128, cu decarbonizarea sectorului încălzirii și răcirii, pentru că L199/2025, care a parcurs procesul de avizare parlamentară din Camera Deputaților, fiind actualmente la Senat, nu satisface pe deplin cerințele jalonului. Proiectul de act normativ a fost transmis spre consultare Comisiei Europene, iar feedback-ul este estimat până pe 15 aprilie. Ministerul Energiei va implementa prevederile de completare prin ordonanță de urgență, dat fiind că proiectul de lege conține elemente de fond parțiale, inclusiv pe trasabilitatea biomasei și pe componenta prosumatorilor.
