Ultima Oră

O afacere de 11 miliarde de lire: cum au ajuns rețelele albaneze să domine piața cocainei din Marea Britanie

Jurnalist Analiză Geopolitică și Economică 3 min de citire
Publicat la:

Bandele albaneze controlează piața de cocaină din Marea Britanie, estimată la 11 miliarde de lire sterline, de la importuri până la distribuția stradală.

Bandele albaneze controlează piața de cocaină din Marea BritanieLa începutul acestui an, doi albanezi au fost condamnați la închisoare după ce au organizat contrabanda a peste 500 de kilograme de cocaină, cu o valoare de 40 de milioane de dolari, din Mexic către aeroportul din Manchester.

Doar în ultimele săptămâni, dealeri albanezi au fost închiși pentru coordonarea vânzărilor stradale de cocaină în Ipswich și Aberystwyth.

Potrivit Oficiul Național de Statistică (ONS), cocaina a devenit principala cauză a deceselor legate de consumul de droguri în Anglia și Țara Galilor, numărul supradozelor mortale cvadruplându-se în ultimul deceniu, scrie UnHerd. Albanezii domină și piața ilegală a canabisului din Marea Britanie, care alimentează o industrie internă de 2,5 miliarde de lire sterline. Cum au reușit ?

Crima organizată, modalitate de supraviețuire

Răspunsul începe cu destrămarea regimului marxist- leninist din Albania, în 1992. După decenii de socialism, foștii supuși ai lui Enver Hoxha s-au trezit brusc într-o lume capitalistă necunoscută. ”Unii s-au orientat către crima organizată ca o modalitate de supraviețuire”, a declarat Fatjona Mejdini, directoarea unității pentru Europa de Sud-Est din cadrul Inițiativei Globale Împotriva Crimei Organizate Transnaționale (GI-TOC).

În 1997, economia deja fragilă a Albaniei a fost îngenuncheată după prăbușirea uneia dintre cele mai mari scheme de investiții piramidale din istorie, când aproximativ două treimi dintre cetățeni și-au pierdut economiile de-o viață. Dacă adăugăm și războiul din Kosovo din 1999, zeci de mii de persoane de etnie albaneză s-au îndreptat curând spre Occident.

Spre sfârșitul anilor ’90, bătăușii albanezi și kosovari au preluat afacerile cu prostituție din Soho, în valoare de 40 de milioane de lire sterline, de la bandele malteze și ale celor din East End. Până în 2001, un raport al Ministerului de Interne a constatat că aceștia dețineau 70% din saunele și saloanele de masaj din cartier.

După prăbușirea comunismului, uriașe plantații de canabis au apărut pe tot teritoriul Albaniei, exporturile oferind prețuri mai mici decât cele ale furnizorilor din Olanda și Maroc. Canabisul era mai întâi trecut pe cale rutieră peste granița de sud în Grecia, iar apoi transportat cu barca în Italia, aflată la o distanță de doar 45 de mile, dincolo de Strâmtoarea Otranto. Mafiile italiene, care își luau în mod firesc partea, au fost mai mult decât dornice să îi ajute pe albanezi să își distribuie marfa prin Europa.

După cum explică Mejdini, canabisul a fost „moneda pe care traficanții albanezi au folosit-o pentru a intra în legătură cu alte organizații criminale din Europa și a câștiga experiență în criminalitatea organizată”.

O afacere de familie

Pe măsură ce unele bande albaneze din Marea Britanie s-au implicat în cultivarea de canabis, infractori cu relații mai bune au ales cocaina. De exemplu, frații Artur și Klevis Hoxhosmani transportau drogul  adus de peste Atlantic în Franța, iar apoi în Marea Britanie prin Eurotunel.

Bandele de trafic de cocaină sunt formate în mare parte din grupuri de rudenie mici și extrem de loiale, compuse aproape întotdeauna din frați sau cumnați. Un al doilea nivel al celulei este format de obicei din „asociați”, care provin din aceleași orașe, oferind un liant puternic, bazat pe comunitate și încredere reciprocă.

Mica publicitate