Călin Georgescu a fost ridicat din trafic în dosarul DIICOT în care omul de afaceri Răzvan Leu, din Buzău, reclamă că ar fi fost prejudiciat cu 1,1 milioane de euro. Potrivit DIICOT, ancheta vizează trei persoane – doi cetățeni români, de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian, de 56 de ani – despre care procurorii susțin că ar fi constituit, în septembrie 2021, un grup infracțional organizat. Gruparea ar fi acționat în România și Marea Britanie și ar fi urmărit obținerea unor foloase patrimoniale prin prezentarea unor oportunități de finanțare bancară.
În centrul anchetei se află Răzvan Leu, om de afaceri căruia i s-ar fi promis inițial o finanțare de 6 milioane de euro, în schimbul depunerii unei garanții. Ulterior, acestuia i s-ar fi spus că finanțarea poate fi majorată la 15 milioane de euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare.
Potrivit anchetatorilor, persoana vătămată ar fi transferat mai întâi peste 1 milion de euro și apoi încă 100.000 de euro. Prejudiciul total indicat de DIICOT este de peste 1,1 milioane de euro.
Cum ar fi început afacerea
Răzvan Leu și Călin Georgescu s-ar fi cunoscut în 2021, prin intermediul lui Ion Negoescu, angajat al MAI. Discuțiile ar fi vizat o afacere cu metale prețioase și obținerea unei linii de creditare de 6 milioane de euro.
Răzvan Leu ar fi acceptat să depună o garanție de 1,1 milioane de euro, însă linia de credit nu ar mai fi fost acordată. Potrivit relatărilor citate de Fanatik, banii ar fi fost virați la sfârșitul anului 2021 și începutul anului 2022. Ulterior, Leu ar fi încercat să își recupereze banii.
De la creditul de 6 milioane la promisiunea unei finanțări de 15 milioane
Potrivit anchetatorilor, întâlnirile dintre membrii grupării și persoana vătămată ar fi început în septembrie 2021 și s-ar fi desfășurat în București și județul Argeș, iar ulterior în Marea Britanie. Victima ar fi fost convinsă că poate obține o finanțare de 6 milioane de euro printr-un contract de creditare cu o instituție bancară, cu condiția depunerii unei garanții.
După transferul a peste un milion de euro, ar fi apărut o nouă propunere: majorarea finanțării la 15 milioane de euro. Pentru aceasta, potrivit DIICOT, persoana vătămată ar fi fost determinată să transfere încă 100.000 de euro. În total, prejudiciul indicat de procurori depășește 1,1 milioane de euro.
Legătura dintre Ionel Rusen, Massimiliano Arena și finanțarea promisă
Din documentele prezentate în legătură cu ancheta reiese și o serie de legături între oamenii de afaceri implicați și societățile prin intermediul cărora ar fi urmat să fie obținută finanțarea.
Potrivit informațiilor din dosar, Ionel Rusen ar fi intermediat finanțarea împreună cu Massimiliano Arena, prezentat drept director al Wealth Bank. Declarația persoanei vătămate consemnată de anchetatori ar indica faptul că cei doi ar fi determinat-o să transfere suma de 1,1 milioane de euro, prezentată drept garanție pentru obținerea liniei de credit.
Pentru plata garanției ar fi fost indicat un cont al MIGOM Bank, deschis la banca elvețiană Incore Bank AG.
Același cont ar apărea, potrivit documentelor menționate în dosar, atât în actele referitoare la contul fiduciar al Wealth Bank, cât și în documentele privind facilitatea de credit de 6 milioane de euro.
Ce legătură apare în documentele britanice
O altă piesă a anchetei o reprezintă documentele corporative din Marea Britanie. Potrivit anchetei, Massimiliano Arena a fost înregistrat ca persoană cu control semnificativ asupra companiei WB International Ltd, cu peste 75% din acțiuni și drepturi de vot, până la 1 august 2024.
Din aceeași dată, Ionel Rusen apare în registrul britanic ca persoană cu control semnificativ asupra companiei. În ceea ce privește MIGOM Bank, documentele corporative îl indică pe Thomas Schätti drept una dintre persoanele care au ocupat funcții de conducere în cadrul instituției. Ulterior, s-a dispus încetarea activității MIGOM Bank și îndepărtarea lui Schätti din conducerea băncii.
Încercările de recuperare a banilor
Avocata lui Răzvan Leu, Maria Florea, a susținut anterior că în 2023 au existat mai multe încercări de restituire a banilor. Potrivit declarațiilor sale, înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, o persoană din Pitești ar fi încercat să îl asigure pe Leu că Georgescu îi va restitui suma. Avocata a mai afirmat că soția lui Călin Georgescu, Cristela, ar fi cunoscut situația încă din primăvara anului 2022, după ce clienții avocatei i-ar fi prezentat situația. Ulterior, în 2023, ar fi existat mai multe încercări de restituire a banilor. Printre acestea s-ar fi numărat încheierea unui contract de creditare cu o companie din Elveția și emiterea unui ordin de plată fără acoperire. O singură plată ar fi fost efectuată, în valoare de 118.000 de lei. Suma ar fi fost transferată în octombrie 2023 de socrul lui Georgescu, după o tentativă de mediere între cei doi.
Banii și campania electorală din 2024
Răzvan Leu a susținut că banii pe care i-ar fi transferat pentru obținerea finanțării ar fi fost utilizați în legătură cu campania electorală a lui Călin Georgescu. Leu ar fi fost informat că banii îi vor fi restituiți după ce Georgescu urma să primească finanțarea de la Autoritatea Electorală Permanentă pentru campania prezidențială din 2024.De asemenea, în dosar au fost menționate și alte persoane și surse de finanțare despre care s-au purtat discuții în jurul campaniei lui Georgescu, inclusiv omul de afaceri Ioan Niculae, consultantul Francisc Dokonal și Ionel Rusen. Dokonal ar fi declarat că l-a cunoscut pe Rusen în 2020 și pe Georgescu în 2022, la Viena. El ar fi susținut că Georgescu i-a spus că intenționează să candideze la Președinția României și că ar avea nevoie de o finanțare de 50 de milioane de euro.
Dokonal a afirmat că s-a retras ulterior din discuții și că nu l-a ajutat pe Georgescu, precizând că nu știe ce demersuri ar fi făcut Rusen.
Dosarul a fost inițial deschis in rem
Dosarul fusese deschis inițial in rem, pentru fapte, după plângerea depusă de omul de afaceri. În această etapă, Răzvan Leu ar fi fost audiat de trei ori. Anchetatorii ar fi transmis, de asemenea, ordine europene de anchetă către Marea Britanie, Italia și Elveția, în încercarea de a clarifica traseul financiar și relațiile dintre persoanele și societățile implicate.
