1. Chinezii au muncit foarte mult (și nu trebuie lăudați, fiindcă asta e principala lor calitate) să-și construiască o imagine capitalistă. În producția de mărfuri, chinezii pot să imite mai mult, și nu doar cantitativ, decât sunt în stare să creeze europenii și americanii. Și toată imaginea asta fals capitalistă (construită cu metode stahanoviste) s-a zgâriat în momentul în care marile companii din China s-au grăbit să-i taie lui Mbappe niște contracte pe bani grei, fiindcă fotbalistul l-a făcut pe Mao dictator. Dacă ne luăm după chinezi și, mai ales, dacă ținem cont câte chinezării cumpărăm (la supermarket-uri se găsește până și usturoi din China), ar trebui să devină subiect tabu și Ceaușescu. Oricum, tot ce pot să fac e să-i promit lui Dominic Fritz că nu voi scrie în relief despre nevasta lui chinezoaică. Din contră, o felicit. Doamnă, ce noroc ați avut cu un asemenea bărbat! V-a lovit norocul pe stradă când două puteri ca Germania și China și-au dat mâinile peste Glob. Soțul dumneavoastră e minunat, doamnă! Și deștept. Are mobilitatea (de gândire) a Marelui Zid Chinezesc.
2. Toată Europa se ridică împotriva conducerii Ursulei și George Simion a plecat în Pampas, iar alți suveraniști îi cântă serenade lui Georgescu. Asta ca să știți cum stați. Avem de-a face cu o premieră. Simion netezește drumul USR și când USR e în opoziție. Bravo, Simioane! Tangoul s-a născut în bordelurile din Buenos Aires. În bordelurile și în crâșmele portuare. În traducere, din sordid au erupt grația și splendoarea. Din patriotismul discutabil al lui Georgică a erupt sordidul. Fără legătură cu Simion, îmi aduc aminte azi de Nicolae Iliescu. Cu superioritatea lui de intelectual european autentic, monsieur Nic a scris într-un text ”din cele două Americi mă interesează doar Buenos Aires.”
3. În urmă cu niște ani, a circulat o poveste despre criza de ouă din Argentina. Și s-a spus că argentinienii i-ar fi boicotat pe vânzătorii de ouă. ”Ați scumpit ouăle? Nu mai cumpărăm. Ați ieftinit ouăle? Nici așa nu mai cumpărăm, să vă învățați minte!” La noi ar fi fost mai frumos. Ionel, Gigel și Dorel ar fi hotărât, la o masă de cârciumă, că îi vor boicota pe exploatatorii veroși care comercializează ouă. Ionel e ager și ar fi gândit ”iau mai multe ouă și le zic lui Dorel și lui Gigel că am făcut rost de ouă direct de la un țăran asuprit, așa că o să le vând și lor ouă la suprapreț.” Când ar fi ajuns la coadă la ouă, Ionel s-ar fi întâlnit cu Gigel și Dorel, care ar fi încercat aceeași manevră.
4. Simonis și-a botezat copilul, omul nu putea să anticipeze că tocmai acum va veni partidul lui la guvernare. Dar știa care vor fi reacțiile și costul electoral mai mare decât darul de botez, într-o societate care trăiește din bârfă. În România, e mai greu să fii discret decât înstărit, iar fala e mai importantă decât confortul.
