1. Râdeam de Nicușor, că se încurcă pe covoarele pentru festivități. S-a încurcat și Trump. Se credea campion mondial, nu mai voia să plece de pe scena aia. Nicușor e matematician, Trump e afacerist (batrân și pefid) și nu trebuie să le cerem președinților să defileze soldățește. Mai ales că soldatul numărul unu al planetei e un actor, care vine la întâlniri oficiale în ținută de comando.
2. Țara care nu grăbește nici la trezire, nici la culcare, i-a dat stingerea lui Messi. Cel mai mare fotbalist al acestui secol a fost propria lui umbră în a treia finală mondială a uriașei lui cariere. Nu cred că a existat vreun meci, până duminică seară, în care Messi să nu facă nimic. A mai jucat slab, dar tot rămâneau în amintire o fază, un dribling, o sclipire. Să ne înțegem. Când am scris ”slab”, pe Messi l-am comparat cu Messi, doar cu Messi. Strălucește de peste 20 de ani. Și are posteritatea asigurată de vreo 15 ani.
3. Imediat după 1990, spaniolii și-au modernizat țara. Nu le-a trebuit vreo revoluție, ca să ia fonduri europene la greu. Lângă Barcelona, pe lângă aeroportul cunoscut de toți turiștii, au mai apărut două, nefolosite. Dar catalanii le-au construit ca să fie acolo, pentru orice eventualitate. Și au generat locuri de muncă. Au tocat banii europenii fără grija că-i arestează cineva, nici catalan pe catalan, nici spaniol pe catalan. Aveau de construit o țară, nu o închisoare cu pretenții de stat european. Mai departe. Șoselele din Madrid par niște caracatițe harponate între clădiri aristocratice, cartiere rezidențiale și văzduh. Pe Paseo Castellana (o Calea a Victoriei a lor, dar comparația e temerară), cinci benzi de rulat și una de refugiu pe fiecare sens, plus a treisprezecea bandă în mijloc, pe care poți intra dacă în mașină călătoresc de la trei persoane în sus. Din centrul Madridului până laToledo e o distanță de 60 de de kilometri. Am ajuns în 45 de minute. Din centrul Bucureștiului până la Ploiești sunt tot vreo 60 de kilometri. În 45 de minute străbați, dacă ai noroc, distanța Piața Romană – Casa Scânteii.
4. Victoria Spaniei nu e doar la fotbal. E victoria unei țări relaxate în care s-a muncit, e victoria latinității constructive. Noi suntem epuizați de la prima oră, pentru că am obosit urându-ne între noi. Dacă zici, de pildă, ceva rău despre USR, ți se spune că ești cu AUR. Dacă înjuri și AUR, te transformi în pesedist. Nu doar în pesedist. În hoț pesedist. O să ajungem departe. Deja am ajuns. În nicio țară din Europa, când e furtună, nu zboară atâția copaci și atâtea acoperișuri.
