Premierul interimar Ilie Bolojan şi Oana Ţoiu, ministrul interimar de Externe, au solicitat urgentarea verificării conformităţii Legii ANI (legea privind integritatea) cu principiile dreptului european, într-o discuție tehnică avută cu comisarul european pentru Justiţie. O confirmare în acest sens a venit chiar de la Palatul Victoria.
Guvernul a transmis joi, 3 septembrie, că premierul Bolojan şi ministrul de Externe, Oana Ţoiu, au solicitat urgentarea verificării conformităţii legii ANI cu principiile dreptului european, în cadrul unei întâlniri tehnice, în format hibrid, cu comisarul european pentru justiţie, Michael McGrath, şi cu directori de specialitate.
Însă Executivul „infirmă categoric” orice informaţie privind solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene, după au existat, recent, speculații în spaţiul public în această privință.
Citiți și: Bolojan și Țoiu vând România pentru scaunul lui Fritz
Guvernul susține că o clarificare rapidă ar permite României să intervină, dacă analiza va identifica neconcordanțe cu dreptul european. Eventualele modificări ar putea fi astfel adoptate în timp util.
Ce s-a precizat de la Palatul Victoria
„Guvernul face toate demersurile pentru a se asigura că România va încasa integral cele 770.000.000 de euro aferente jalonului PNRR referitor la noua legislație de integritate, ca urmare a suspiciunilor apărute la nivel european, dar și în societatea românească, privind respectarea principiilor dreptului european de către noua lege ANI.
Procedural, verificarea îndeplinirii Jalonului 431 – „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică” – va fi făcută după depunerea cererii de plată numărul 6, care include acest jalon, adică în luna octombrie”, precizează Guvernul, într-un comunicat oficial.
Suma de 770 de milioane de euro este aferentă Jalonului 431 din Planul Național de Redresare și Reziliență, intitulat „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică”. Potrivit precizării transmise de Guvern, au apărut suspiciuni atât „la nivel european”, cât și „în societatea românească” privind respectarea principiilor dreptului european de către noua lege ANI.
Din punct de vedere procedural, Comisia Europeană ar urma să verifice îndeplinirea jalonului după ce România va depune cererea de plată numărul 6, care îl include. Depunerea este programată pentru luna octombrie. Executivul vrea însă ca analiza să fie finalizată cât mai repede, astfel încât eventualele probleme să poată fi corectate înainte ca acestea să afecteze banii pe care România îi are de încasat.
„Guvernul consideră însă că verificarea trebuie finalizată cât mai repede cu putință, astfel încât, dacă vor fi identificate neconcordanțe ale legii cu dreptul european, modificările în vederea alinierii la dreptul european să poată fi realizate în timp util. O verificare finalizată în timp util ar permite, dacă va fi cazul, adoptarea eventualelor modificări necesare, astfel încât să fie protejate atât interesele financiare ale României în ceea ce privește fondurile aferente Jalonului 431, cât și efectele juridice ale legii”, susține Executivul.
Guvernul confirmă: Bolojan și Țoiu au discutat cu comisarul european pentru Justiție
Guvernul recunoaște că premierul Ilie Bolojan şi ministrul de Externe, Oana Ţoiu, „au solicitat urgentarea verificării conformităţii legii ANI cu principiile dreptului european”, în cadrul „unei întâlniri tehnice, în format hibrid, cu comisarul european pentru justiţie, Michael McGrath, şi cu directori de specialitate”.
În același comunicat transmis joi după-amiază, 3 septembrie, se mai menționează că: „Guvernul infirmă categoric orice informație din spațiul public privind solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene.
Guvernul neagă, însă, că s-ar fi cerut tăierea banilor
Dimpotrivă, tocmai absorbția acestor fonduri și valorificarea integrală a resurselor disponibile pentru România reprezintă prioritatea Guvernului. Orice neconformitate cu dreptul european care nu ar fi identificată și corectată cu celeritate poate genera riscuri importante”.
Într-un mesaj critic la adresa reprezentanților partidului condus de Dominic Fritz, preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a acuzat joi, că, „pentru a face scut în jurul unui condamnat, USR îşi trădează ţara”. Liderul PSD a acuzat totodată USR că „a trecut o linie a iresponsabilităţii politice pe care niciun partid românesc nu ar trebui să o încalce”, el afirmând că Grupul Renew, din care face parte USR, „a încercat să impună în Comisia LIBE din Parlamentul European o rezoluţie care să pună sub semnul întrebării respectarea statului de drept în România”. Grindeanu i-a acuzat de useriști că „au vrut să folosească țara ca armă în propriul război politic”. „Când ajungi să pui sub semnul întrebării statul de drept din România, afectezi credibilitatea noastră în fața partenerilor externi”, a susținut Grindeanu, într-un mesaj postat pe Facebook.
