Una dintre concluziile ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României a fost că locuințele sociale, mai exact creșterea chiriilor pentru acestea, ar fi contribuit la majorarea inflației. Culmea este că numărul locuințelor sociale este de doar 16.000 la nivel național, iar creșterea chiriilor, chiar dacă în unele cazuri de la 40 de lei, la 200 de lei, este puțin probabil să fi avut vreun impact asupra inflației. Deși BNR tot anunță, de vreo doi ani încoace scăderi ale inflației, realitatea continuă să contrazică instituția. Acum, când din nou anunță scăderi ale inflației în a doua parte a anului, BNR vorbește însă despre incertitudini și riscuri semnificative în evoluția pe termen mediu a inflației.
Cele 16.290 de locuințe sociale din țară, care reprezintă doar 0,17% din fondul locativ total, au reușit performanța de a contribui la majorarea inflației. Cel puțin aceasta a fost concluzia din ședința de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, unde s-a arătat că rata anuală a inflației a continuat să se mărească în primele două luni ale trimestrului II 2026, urcând la 10,85 la sută în mai, de la 9,87 la sută în martie, în principal ca urmare a creșterilor semnificative de dinamică consemnate pe segmentele gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, precum și ca efect al majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat. Pe de altă parte, Consiliul susține că influențele ascendente de la nivelul componentei de bază a inflației au venit în principal din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor și din creșterea cursului de schimb leu/euro și a dinamicii prețurilor unor importuri, inclusiv pe fondul nivelului ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.
Puterea de cumpărare, în cădere liberă
Totodată, anticipațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari s-au menținut în jumătatea superioară a intervalului țintei în trimestrul II, în condițiile unei descreșteri graduale în aprilie-mai, succedată de o reajustare în sens ascendent în iunie, arată BNR. Și asta în vreme ce puterea de cumpărare a consumatorilor a continuat să slăbească în prima lună a trimestrului II, în corelație cu prelungirea trendului descrescător al variației veniturilor populației și cu urcarea pe palierul de două cifre a ratei anuale a inflației, au subliniat membrii Consiliului BNR.
Efectul Bolojan
S-a observat, totodată, că în raport cu perioada similară a anului trecut, economia a înregistrat o scădere de 1,2 la sută în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2 la sută în precedentele trei luni, în principal sub impactul accentuării contracției în termeni anuali a consumului gospodăriilor populației, precum și ca efect al măririi aportului negativ al variației stocurilor. În același timp, susține Consiliul BNR, formarea brută de capital fix și-a încetinit creșterea, iar evoluția exportului net și-a diminuat impactul expansionist, în condițiile în care dinamica anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii și-a redus semnificativ ecartul pozitiv față de cea a volumului importurilor, înregistrând o scădere mai pronunțată în raport cu trimestrul precedent.
Incertitudini politice
Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând fluctuația aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum și perspectiva conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore, dar mai cu seamă deficitele gemene încă mari, precum și incertitudinile generate de situația politică internă. Din această perspectivă, a fost subliniată din nou importanța stabilității politice și guvernamentale, precum și necesitatea continuării corecției fiscale conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă și la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, și cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanțare a economiei.
