
Consumul guvernamental, ca și contribuție la PIB în 2026, va crește cu 0,4%, față de previziunea din primăvară, în care acesta avea o contribuție negativă, de -2%, a anunțat Comisia Națională de Prognoză. În ce privește valoarea adăugată brută din industrie, aceasta și-a majorat scăderea, de la -0,3%, la -3,4%. În sectorul serviciilor, valoarea adăugată brută este prognozată să se reducă cu 1,9%, determinată în special de rezultatele mai slabe ale comerţului, transporturilor şi serviciilor de piaţă.

Cheltuielile guvernamentale vor crește în 2026, cu o contribuție la PIB de +0,4%, arată Comisia Națională de Prognoză, după ce, în primăvară, instituția previziona o scădere cu -2%.
Modificări față de prognoza din primăvară s-au înregistrat și la formarea brută de capital fix, care a crescut de la 4,2%, la 8,2%, la exporturile de bunuri și servicii, cu o creștere de la 1,7%, șla 2,6%, dar și la importul de bunuri și servicii, cu o majorare de la 0,1%, la 2,7%.
Consumul privat își reduce ușor scăderea, de la -1,8%, la -1,6%. Valoarea adăugată brută în industrie scade de la -0,3%, la -3,4%, iar cea din servicii scade de la -0,8%, la -1,9%. În schimb, se preconizează creșteri în agricultură, de la 3,5%, la 5,1%, și în construcții, de la 5,5%, la 10,1%.
Costurile ridicate cu energia au pus pe butuci industria
Potrivit Comisiei Naționale de Prognoză, scăderea semnificativă din industrie a fost cauzată de costurile ridicate ale energiei şi ale consumurilor intermediare, care continuă să afecteze activitatea unor ramuri din acest sector.
”În sectorul serviciilor, valoarea adăugată brută este prognozată să se reducă cu 1,9%, determinată în special de rezultatele mai slabe ale comerţului, transporturilor şi serviciilor de piaţă. Pentru ultima parte a anului, nu sunt anticipate modificări semnificative ale comportamentului de consum, astfel încât sectorul terţiar va continua să resimtă efectele cererii interne reduse”, se arată în raportul Comnisiei Naționale de Prognoză.
Inflația ridicată ”omoară” consumul. La ce au renunțat românii
Pe partea cererii, actualul scenariu menţine o evoluţie negativă a consumului privat, pentru care s-a estimat o reducere de 1,6% în anul 2026, în condiţiile în care pierderea de putere de cumpărare acumulată în prima parte a anului şi efectele măsurilor de consolidare fiscal-bugetară au limitat posibilităţile de recuperare a consumului, susține instituția.
”Persistenţa unei inflaţii ridicate a continuat să afecteze veniturile reale ale populaţiei. Reducerea câştigului salarial real şi comportamentul prudent al consumatorilor au determinat diminuarea cererii pentru bunuri nealimentare şi servicii, cu efecte asupra comerţului şi activităţilor productive dependente de piaţa internă.
În acelaşi timp, cheltuielile ridicate pentru produsele energetice şi alte bunuri de strictă necesitate au diminuat resursele disponibile pentru celelalte categorii de consum”, se mai precizează în raportul Comisiei Naționale de Prognoză.

