Bolile cardiovasculare rămân prima cauză de deces la nivel mondial, cu 19,8 milioane de decese în 2022, adică aproximativ 32% din totalul deceselor înregistrate la nivel mondial, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Ele produc și cel puțin 38% dintre decesele premature, înaintea vârstei de 70 de ani, asociate bolilor netransmisibile.
Infarctul și accidentul vascular cerebral sunt responsabile pentru cea mai mare parte a acestor pierderi de vieți. La capitolul mortalitate cardiovasculară, România ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană. În 2024, bolile aparatului circulator au provocat 130.441 de decese în țară, adică 53,3% din totalul deceselor, iar rata standardizată de mortalitate cardiovasculară a fost de circa 2,5 ori mai mare decât media europeană.
Aceste cifre explică interesul medicinei longevității pentru depistarea timpurie a bolilor cardiovasculare. Un infarct se produce în câteva minute, însă procesul care îl provoacă se poate dezvolta în artere timp de zeci de ani. În această perioadă, ateroscleroza poate avansa fără durere și fără simptome care să trimită omul la medic. Medicii estimează în prezent riscul cardiovascular cu ajutorul tensiunii arteriale, colesterolului, vârstei, istoricului de fumat și al altor factori cunoscuți, factori care surprinde însă prea puțin din ce se întâmplă în artere. De aceea, laboratoarele au început să folosească inteligența artificială pentru a citi semnale pe care ochiul medicului le ratează.
Discuția despre depistarea timpurie a bolilor asociate vârstei ajunge anul acesta și la București. Pe 24 septembrie 2026, Biblioteca Națională a României va găzdui a doua ediție a Congresului Internațional de Longevitate, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Ediția este construită în jurul conceptului de healthspan, adică extinderea perioadei în care oamenii rămân sănătoși, funcționali și independenți. Evenimentul aduce în fața publicului cercetători de primă linie în geroștiințe și specialiști români capabili să explice ce știm demonstrat despre îmbătrânire, ce rămâne la stadiul de ipoteză și ce promisiuni ale industriei anti-aging trebuie privite cu prudență. Congresul deschide a patra ediție a Longevity Expo Forum Fest, organizată de Antena 3 CNN și Longevity Magazine, în perioada 24–26 septembrie 2026.
În ultimele optsprezece luni, două echipe de cercetători au arătat cât de devreme poate fi văzut riscul cardiovascular. Cea mai recentă dintre cele două cercetări pornește de la o probă de sânge. O echipă condusă de profesorul Qingpeng Zhang, de la Universitatea din Hong Kong, a construit CardiOmicScore, un model de inteligență artificială care caută semnele timpurii ale bolilor cardiovasculare în mii de molecule care circulă prin organism.
Cercetătorii chinezi au folosit datele a peste 260.000 de participanți din UK Biobank și au analizat 2.920 de proteine și 168 de metaboliți din sângele lor. Din acest tipar molecular, algoritmul CardiOmicScore estimează riscul pentru șase boli cardiovasculare majore, de la boala coronariană și accidentul vascular cerebral până la insuficiența cardiacă, fibrilația atrială, arteriopatia periferică și tromboembolismul venos. La persoanele cu risc ridicat, semnalele de alarmă au apărut cu până la 15 ani înainte de diagnostic. Testul a prezis bolile mai bine decât scorurile genetice folosite până acum, iar acuratețea a crescut suplimentar atunci când cercetătorii au adăugat date clinice simple, precum vârsta și sexul.
Diferența dintre un test genetic și acest test de sânge CardiOmicScore o explică chiar coordonatorul studiului. „Genele determină de unde pornim, adică definesc riscul nostru de bază. Proteinele și metaboliții reflectă însă starea noastră fizică actuală. Instrumentul nostru de inteligență artificială este construit ca să descifreze aceste semnale moleculare complexe și să le permită medicilor și pacienților să identifice riscurile mult mai devreme, ceea ce poate schimba traiectoria bolii prin modificări făcute la timp în stilul de viață și prin prevenție timpurie”, a declarat Qingpeng Zhang.
Cercetătorii din Hong Kong sunt departe de a fi singurii care pun inteligența artificială să caute bolile de inimă înainte ca acestea să dea semne. Cu aproape un an mai devreme, în martie 2025, o echipă din Coreea de Sud a prezentat la Viena un rezultat obținut dintr-o investigație banală, pe care o are orice spital județean din România, și anume electrocardiograma.
Echipa condusă de profesorul asociat Yong-Soo Baek, de la Spitalul Universitar Inha, a antrenat o rețea neuronală pe 425.051 de electrocardiograme cu 12 derivații, adunate timp de cincisprezece ani, și a testat-o apoi pe alte 97.058 electrocardiograme. Algoritmul reușește să estimeze vârsta biologică a inimii, adică vârsta pe care ar avea-o un cord care funcționează în felul respectiv.
Autorii oferă un exemplu ușor de reținut. Un om de 50 de ani cu o inimă în stare proastă poate avea o vârstă cardiacă biologică de 60 de ani, iar altul, tot de 50, dar cu o inimă sănătoasă, poate avea 40. Rezultatele prezentate de Societatea Europeană de Cardiologie au arătat că persoanele cu o inimă estimată cu cel puțin șapte ani mai bătrână aveau un risc de deces din orice cauză cu 62% mai mare. Riscul lor de a suferi un eveniment cardiovascular major era cu 92% mai mare. În schimb, o inimă estimată cu șapte ani mai tânără era asociată cu un risc de deces cu 14% mai mic și cu un risc cardiovascular cu 27% mai mic.
„Cercetarea noastră a arătat că, atunci când vârsta biologică a inimii depășea cu șapte ani vârsta cronologică, riscul de mortalitate de orice cauză și riscul de evenimente cardiovasculare majore creșteau brusc. Invers, dacă algoritmul estima inima biologică cu șapte ani mai tânără decât vârsta cronologică, acest lucru reducea riscul de deces și de evenimente cardiovasculare majore”, explică Yong-Soo Baek.
Pentru medicina longevității, posibilitatea de a identifica riscul cardiovascular cu până la 15 ani înainte de diagnostic înseamnă timp câștigat pentru prevenție. Acest interval le oferă medicilor și pacienților șansa de a reduce riscul înainte ca boala să provoace un infarct, un accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă.
