Vineri dimineață, Alexandru Zidaru, zis Makaveli, a fost adus în cătușe în fața procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Acolo, influencerul a renunțat la tonul combativ și și-a recunoscut fapta: ani la rând nu plătise taxe pe banii câștigați din propria activitate online.
A plecat de acolo nu liber, cum probabil spera, ci cu un dispozitiv electronic prins de gleznă, cu obligația de a nu părăsi țara și cu o parte din avere sechestrată. Un final mai degrabă tăcut pentru cineva obișnuit să aibă mereu ultimul cuvânt.
Lumea în care banii intrau, dar declarațiile nu ieșeau
Ani la rând, a existat în România o economie paralelă, perfect la vedere și totuși invizibilă pentru fisc: economia creatorilor de conținut. Te filmezi, postezi, aduni urmăritori, iar din momentul în care ai audiență, ai și venituri. Cadouri virtuale pe TikTok, colaborări, reclame, linkuri de afiliere, pachete trimise de branduri, bani pentru o vorbă bună spusă la momentul potrivit. O industrie întreagă care s-a umflat sub ochii tuturor, cu un singur detaliu trecut convenabil cu vederea: taxele.
Logica era simplă și, o vreme, a funcționat. Cine să se prindă? Nu dai factură pentru un live sau nu treci în declarație rochia primită „cadou” pe care apoi o lauzi pe story. Iar dacă nimeni nu întreabă, nimeni nu plătește. Așa s-au construit, pe nesimțite, mici imperii personale, case, mașini, vacanțe, finanțate dintr-o activitate pe care statul, teoretic, nici n-o vedea.
Nu contează ce vinzi. Contează că nu plătești
Și aici e nuanța pe care ar trebui s-o rețină toată breasla, de la activistul de pe TikTok până la fata care face unboxing la colete de pe Trendyol. Pentru procurori, nu există categorii. Nu contează dacă livrezi indignare politică sau recenzii la papuci, dacă promovezi un candidat providențial sau o cremă-minune, dacă vinzi ideologie sau țoale. Din punct de vedere fiscal, sunteți exact aceeași speță: oameni care încasează din online și care, ca tot omul cu salariu pe card, trebuie să plătești ceva ce se numesc taxe și impozite.
Makaveli e doar un caz mai spectaculos pentru că a făcut și multă politică prin rețele, ceea ce îl transformă într-un titlu mai gras și într-un exemplu mai răsunător. Dar mecanismul juridic e identic pentru oricine. Banii care intră în cont sunt bani impozabili, fie că vin de la o casă de modă pentru un story sponsorizat, fie de la urmăritori entuziaști care-ți trimit „daruri” în timp ce le explici cine conduce de fapt țara. Ar trebui să îți faci timp pentru așa ceva, atâta timp cât banii îți intră în cont.
„Cadouri”, „nu am avut timp” și alte capodopere ale lui Makaveli
Genul de explicații pe care le auzim acum spune totul despre cât de adânc înrădăcinată era convingerea că nu se aplică pentru tine. Întrebat de ce nu și-a declarat veniturile, Makaveli a oferit replica de colecție: „Nu am avut timp.” Iar sumele pe care nu le-a declarat ar fi fost, în versiunea lui, doar niște „cadouri primite pe TikTok„. Așa cadouri tot să primești.
E un întreg sistem de gândire condensat în două scuze. Timp pentru a face conținut, pentru a influența alegeri, pentru a-ți construi un personaj public normal că a avut. Dar timp pentru o declarație fiscal, nu, că asta e treabă de fraieri care dau banii la stat. Iar tot ce intră în cont nu sunt venituri, ci „cadouri”, „atenții”, „aprecieri”. Lexicul e nou, dar fenomenul e vechi de când lumea: cine se crede deasupra regulilor, s-ar putea să nu se mai trezească cu cadouri pe aplicații de social media, ci cu mascații la ușă la 5 dimineața.
De la Cartier la brățară electronică
Makaveli a intrat la procurori cu cătușe și a ieșit cu o brățară la picior. Nu de la Cartier, cum poate s-ar fi potrivit imaginii lui, ci de la Poliția Română un dispozitiv de supraveghere care îi spune exact pe unde are voie să umble și pe unde nu. Pentru cineva care își vindea imaginea de spirit liber și incomod, e cel mai sincer accesoriu purtat vreodată.
Și exact aici e morala care ar trebui să răcească entuziasmul multor conturi cu sute de mii de urmăritori. Pentru că deznodământul, când vine, are doar două variante. Ori petreci o noapte în arrest și te trezești cu propunere de arestare preventivă pe masă, ori scapi cu o brățară pe gleznă și interdicția de a ieși din țară. Dar pare că niciuna nu se postează frumos pe story.
Petrecerea s-a terminat
Economia influencerilor a ieșit din zona gri. Ce era până ieri o lume în care banii curgeau și nimeni nu întreba nimic devine, încet dar sigur, exact ca orice altă activitate economică, cu obligații, cu control și într-un mod normal, cu consecințe. Poți să te filmezi în continuare țipând despre „sistem” sau lăudând al treilea ser facial al săptămânii. Va ajunge ca Dani Mocanu, că facă live-uri din ,,izolarea” pusă de tribunal.
