Navighezi pe un magazin online, cum ar fi Amazon, Shein sau eBay, și observi o cămașă cu prețul redus la 40 de dolari. O adaugi în coș, dar la finalizarea comenzii apare brusc o taxă de livrare de 10 dolari.
Odată cu creșterea vânzărilor online, a crescut și așteptarea livrării gratuite. Realitatea este însă că transportul mărfurilor fizice nu este niciodată gratuit. Retailerii folosesc strategii de marketing subtile și trucuri psihologice pentru a masca aceste costuri. Drept urmare, consumatorii sunt adesea cei care plătesc factura.
Magia zero
Conceptul de „gratuit” are un farmec aparte. În economia comportamentală, zero nu înseamnă doar un preț mai mic, ci schimbare psihologică, potrivit The Conversation.
Când o tranzacție implică un cost, instinctiv cântărim dezavantajele. Dar când ceva este complet gratuit, percepem oferta ca fiind mai valoroasă decât este din punct de vedere matematic.
Comercianții cu amănuntul realizează fără îndoială că oferirea livrării gratuite este una dintre cele mai eficiente modalități de a împiedica un consumator să abandoneze un coș de cumpărături digital.
Capcana cheltuielilor minime
Poate că cea mai comună tactică de marketing este pragul de gratuitate: ”cheltuiți 55 de dolari pentru a beneficia de transport gratuit”.
Dacă coșul de cumpărături are o valoare de 40 de dolari, vă confruntați cu o dilemă. Puteți plăti 10 dolari pentru transport sau puteți găsi un articol de 15 dolari pentru a atinge pragul. Mulți dintre noi alegem cea de-a doua opțiune, considerând că este mai bine să obținem un produs tangibil, cum ar fi o pereche de șosete, decât să ”risipim” bani pe transport.
Politicile cu un prag pentru transport gratuit determină adesea comportamentul de suplimentare. Consumatorul ajunge să cumpere produse pe care inițial nu le dorea, sporind astfel vânzările comerciantului.
