
Marina Militară nu are cu ce să apere litoralul. Nu are oameni suficienți, nu are nave gata de luptă, nu are tehnică performantă și, la ora 06:00, toți militarii care pot și trebuie dorm. Normal. Dar ceilalți? Când i-au alarmat pe scafandrii militari, care sunt pregătiți să intervină?
Autoritatea Navală Română are cu ce…
Are sistemul numit „VTMIS”, pe care l-am predat studenților la cursul de Navigație Electronică. Nu sunt expert în acest sistem, nu am pretenția că sunt la zi cu toate aparatele și instalațiile pe care le are sau nu le are în dotare ANR, prin acest serviciu.
Am fost în vizită acolo de mai multe ori, ca simplu vizitator, îndrumător de practică, prin proiectele la care am lucrat, dar și ca invitat al unor directori generali ai ANR. A trecut ceva timp și nu mai știu exact ce dotări au, dar partea de regulament, care stă la baza asigurării „sistemului integrat de management al traficului maritim, care asigură achiziția, procesarea, managementul, stocarea, consultarea și prezentarea datelor de sistem și a datelor de la senzori periferici”, este neschimbată și reprezintă esența acestui serviciu permanent, care asigură, conform legii, „supravegherea navigației și managementul traficului naval, în scopul întăririi siguranței navigației, eficientizării traficului și protejării mediului în zona aflată în responsabilitatea și deservirea serviciului VTMIS Constanța (zona VTS) și îndeplinește atribuțiuni legate de furnizarea de informații, asistență în navigație și de organizare a traficului”.
Cu mici variațiuni, regulamentul este același pe care l-am predat studenților și despre care toți navigatorii știu ce rol are în zona de litoral, în radă și în port.
Deci, la ora 06:00, ce făceau angajații de la VTMIS din portul Constanța? Nu era întuneric (dacă nu mă credeți, vă dau exact ora începerii crepuscului nautic, a celui civil de dimineață și ora răsăritului Soarelui). Deci se vedea foarte bine intrarea în port pe camerele video, care funcționează permanent (au și pentru viziune pe timp de noapte și ceață).
S-a lansat de către președintele țării informația că „radarele noastre nu pot să vadă obiecte atât de mici”.
Ce vorbiți, domnule? Cine v-a mințit?
Pe un bucureștean care vine vara la mare și stă la plajă sau la terasă, pe malul mării, îl puteți minți, șefilor de la toate structurile, dar pe noi, cei care am mai studiat navigație, ne-am plimbat prin port pe la aproape toate danele, ani de zile la rând, și altele, nu prea ne puteți minți!
S-au plâns unii că nu avem „radare de proximitate”. Ce vorbiți, domnilor? De ECDIS ați auzit? Dar de scala de pe radar, cu raza de 1 milă marină (1.852,3 m), ați auzit?
Colegul George Micu, care a lucrat o viață la Căpitănia Portului Călărași, mi-a spus la telefon aseară că a văzut pe radare bușteni care se apropiau de navele aflate în zona Chiciu, pe care le-a avertizat de aceste pericole. Bușteni, adică lemne, cu dimensiuni mult mai mici decât o dronă.
În figura de mai jos, am trasat un drum pe care, teoretic, s-a deplasat drona. Cei care știu ce înseamnă manevra navei pot înțelege că această dronă, fără să fie condusă de o inteligență artificială, a fost teleghidată acolo de un operator. Nu fac speculații pe această temă și nici despre cine a făcut asta! Serviciile secrete să afle!
Teama principală este că cei care lucrează la centrul de monitorizare, aflat la ultimul etaj al sediului ANR, de la Poarta 1, nu și-au făcut datoria! Aceștia, colegii noștri, trebuie să explice de ce nu au observat drona de la capătul digului până la Dana 78. Apoi, colegii de la Agenția de Salvare, care au un echipaj gata de intervenție (mai au?), de ce nu au intervenit, drona fiind lângă ei.
Dacă reprezentanții instituțiilor au mers și au văzut drona, de ce nu au luat măsuri să o scoată de acolo? Cine a decis să o lase acolo și de ce?
Nu acuz pe nimeni, dar dacă exploda drona pe lângă unul dintre colegii noștri responsabili și îl adunau pompierii cu „mătura și fărașul”, cum ar fi fost?
O tragedie…
Învățăm din greșeli?
(https://portal.rna.ro/servicii/vts-trafic-maritim)
Informații tehnice!
Serviciul VTMIS (Vessel Traffic Management and Information System) Constanța al Autorității Navale Române (ANR) operează un sistem integrat de monitorizare de ultimă generație! Soluțiile tehnice sunt furnizate și modernizate de consorții internaționale de top din domeniul tehnologiei maritime: „Lockheed Martin”, „Transas/Wärtsilä” și „Signalis/Airbus”.
Dotările tehnice specifice ale centrelor de control și ale stațiilor de senzori din Constanța Nord, Constanța Sud-Agigea, Midia, Mangalia și din punctele de reper de pe coastă sunt următoarele:
1. Sistemul de radar (senzorii principali ai sistemului)
- Funcționare: Asigură o acoperire completă a apelor teritoriale, a zonei contigue și a bazinelor portuare, utilizând radare în bandă X (pentru rezoluție înaltă la distanță mică și medie) și bandă S (pentru detecție la distanță mare și pe timp de furtună).
- Echipamente standard: Stațiile radar de coastă sunt dotate cu sisteme de înaltă performanță de tip Terma Scanter (seriile Scanter 2001/Scanter 5000) și senzori Hensoldt sau Kelvin Hughes.
- Caracteristici: Radarele sunt optimizate pentru „Coastal Surveillance” (supraveghere de coastă), având capacitatea de a procesa ținte extrem de mici (inclusiv ambarcațiuni din fibră de sticlă sau jet-ski-uri), în condiții meteo nefavorabile, prin tehnologii avansate de eliminare a reflexiilor valurilor (sea clutter).
2. Sistemul ECDIS/INS (afișarea și managementul hărților de navigație)
VTMIS folosește un ECDIS diferit de cel de la navele maritime, fiind o consolă extinsă de tip „VTS Operator Workstation”, integrată cu hărți electronice de navigație (ENC).
- Tehnologie: Software-ul de operare de bază provine din familia „Transas Navi-Monitor”, de la compania Wärtsilä Voyage, sau din platforme specializate de la „Signalis” (Airbus STYLOG).
- Funcționare: Sistemul permite supravegherea traficului pe fundal de hartă vectorială oficială (S-57/S-63), calculează automat vectorii de mișcare ai navelor, stabilește zone de alarmă virtuală (geofencing) și gestionează punctele de ancoraj din rada Portului Constanța.
3. Sistemul AIS (Automatic Identification System)
Drona nu avea la bord sistem AIS, așa că acest sistem nu putea fi utilizat.
4. Sistemele auxiliare din centrul de monitorizare
- Subsistemul RDF (Radio Direction Finder), dotat cu echipamente „Taiyo” sau „Rohde & Schwarz”, pentru identificarea direcției din care se emite un semnal radio VHF, esențiale pentru localizarea navelor care nu transmit date AIS sau radar.
- Sistemul CCTV: Camere electro-optice de zi și cu termoviziune (FLIR sau Axis), dotate cu zoom optic de mare putere, montate pe pilonii de comunicații din port, pentru identificarea vizuală a navelor pe timp de zi, noapte sau ceață.
- Comunicații VHF, formate din stații radio fixe și navale de tip „Rohde & Schwarz” sau „Sailor” (Cobham), care au înregistrare digitală continuă a tuturor canalelor de trafic (Ch 16, Ch 67, Ch 14 etc.).
…………………
Dacă am informații greșite, îi rog pe colegii care știu sigur să completeze!
Florin Iodănoaia

