Cele mai mari 10 bănci din România s-au înțeles să „aranjeze” ROBOR-ul. Manevra a fost descoperit de Consiliul Concurenței care le-a amendat cu peste 700 de milioane de euro.
Românii cu credite bancare au șansa acum să-și recupereze banii plătiți în plus în urma manipulării indicelui ROBOR.
Românii au plătit ilegal rate mai mari
Românii au plătit rate mai mari în pandemie, pentru că 10 bănci s-ar fi înţeles între ele să crească ROBOR-ul. Asta arată raportul Consiliului Concurenţei. Instituțiile financiare resping acuzațiile și spun că se vor apăra pe toate căile legale.
Clienţii îşi pot recupera banii, dar numai după un proces civil.
Avocatul și europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea îi îndeamnă să meargă în instanță. Piperea susține că românii pot cere despăgubiri în instanță și își pot recupera inclusiv banii din urmă, fără alte dovezi suplimentare, în afara deciziei Consiliului Concurenței.
„Dacă rata este de 2.200 de lei, să zicem, după această decizie s-ar putea să ajungă la 1.500 de lei, ceea ce în contextul economic actual este o gură de oxigen. Ce trebuie să știe oamenii este că există o lege din 2020 care le permite să meargă în instanță, în procese individuale sau colective, pentru a le fi restituită această plată nedatorată. Mai bine ar fi să se asocieze, pentru că astfel cheltuielile pe persoană s-ar reduce foarte mult. Nu trebuie decât să spună: «Am avut acest contract cu dobândă ROBOR la una dintre cele nouă bănci sistemice, am calculat că am plătit în plus 1.000 de lei, iar toți acești bani trebuie să-mi fie returnați».”, a declarat Piperea, potrivit realitatea.net.
Potrivit avocatului, decizia Consiliului Concurenței este suficientă pentru a demonstra prejudiciul, iar instanțele pot obliga băncile să restituie sumele încasate nejustificat.
Cartelul celor 10 bănci
Consiliul Concurenţei a aplicat amenzi cumulate de 3,73 miliarde de lei unui număr de zece instituţii bancare, după ce a concluzionat că acestea au încălcat legislaţia concurenţei şi prevederile Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene prin coordonarea comportamentului în procesul de stabilire a indicelui ROBOR, potrivit unui comunicat al instituţiei.
Cea mai mare sancţiune a fost aplicată Băncii Transilvania, care va trebui să achite 875,74 milioane de lei. În plus, instituţia a primit o amendă suplimentară de 85,03 milioane de lei pentru fapte atribuite OTP Bank România, bancă absorbită între timp. Pe lista sancţiunilor urmează Banca Comercială Română, cu 577,36 milioane de lei, Raiffeisen Bank România, cu 442,49 milioane de lei, UniCredit Bank, cu 431,03 milioane de lei, BRD-Groupe Societe Generale, cu 412,47 milioane de lei, ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti, cu 405,91 milioane de lei, CEC Bank, cu 332,98 milioane de lei, Exim Banca Românească, cu 96,49 milioane de lei, Libra Internet Bank, cu 45,86 milioane de lei, şi Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, cu 28,1 milioane de lei.
În fiecare zi, zece bănci participă la calculul Robor. Ele transmit cotaţii, iar BNR face o medie care este, de fapt, indicele ce influenţează ratele pentru creditele în lei, luate înainte de 2019. Ancheta Consiliului Concurenţei a pornit de la suspiciunea că băncile s-ar fi înţeles să crească rata dobânzii manipulând, astfel, piaţa.
Băncile își proclamă nevinovăția
Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, reacționează vehement după sancțiunile aplicate de Consiliul Concurenței în cadrul investigației referitoare la modul de formare a indicelui ROBOR.
Într-un comunicat remis luni spotmedia.ro, banca respinge „vehement concluziile raportului” și anunţă că va contesta decizia în instanță, imediat ce aceasta va fi comunicată oficial.
La fel, vor proceda şi BCR, BRD, Raiffeisen şi Unicredit.
BCR subliniază chiar că tot Consiliul Concurenței a mai analizat în trecut procedura de stabilire a indicilor ROBOR și a constatat, în 2013, că nu exista vreo încălcare a normelor de concurență.
Iar BRD atrage atenţia că decizia Consiliului Concurenței afectează percepția asupra întregului sistem bancar din România, într-un moment în care stabilitatea și capacitatea lui de a finanța economia sunt esențiale.
