Explozia din Rahova, care a ucis patru oameni și a lăsat aproape 300 fără casă, ajunge în fața judecătorilor. Locatarii afectați cer daune materiale și morale de aproximativ 80 de milioane de euro. Dosarul a fost trimis în judecată, iar Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a pus deja sechestru pe bunuri de aproape 70 de milioane de euro, pentru a acoperi eventualele despăgubiri.
Cine răspunde pentru explozia din Rahova
Pe banca acuzaților vor sta două companii: Distrigaz Sud Rețele și Amproperty Construct. Acestea vor fi judecate pentru distrugere din culpă. Alături de ele vor fi judecați și patru angajați, câte doi de la fiecare firmă.
Deflagrația a avut loc pe 17 octombrie 2025. Potrivit procurorilor și experților, tragedia ar fi putut fi evitată de angajații companiei de distribuție a gazelor și de cei ai firmei de instalații. În urma exploziei, 54 de apartamente au fost distruse complet, iar aproape o sută de locuințe din blocurile vecine au fost avariate.
Ce despăgubiri cer victimele după explozia din Rahova
Aproape 300 de persoane s-au constituit părți civile în dosar. Ele cer aproximativ 22 de milioane de euro daune materiale și 58 de milioane de euro daune morale.
Pe listă nu se află doar cei care au rămas fără apartamente. Despăgubiri cer și locatarii din blocurile învecinate ale căror locuințe au fost afectate. La fel, cer bani și proprietarii mașinilor avariate de suflul exploziei, spitalele care i-au îngrijit pe răniți și companiile de asigurări care au acoperit deja o mică parte din pagube.
Suma totală ar putea crește. Mulți dintre cei care și-au pierdut locuințele au anunțat că își vor preciza pretențiile pe parcursul procesului, astfel că valoarea despăgubirilor cerute ar putea urca cu încă câteva milioane de euro.
Avocații victimelor: „În raport de trauma pe care a avut-o fiecare”
Beatrice Comăniceanu, avocata unora dintre părțile civile, a explicat ce urmăresc victimele în proces. Pe de o parte, cer tragerea la răspundere penală a inculpaților. Pe de altă parte, cer despăgubiri, mai ales pentru apartamentele distruse și pentru toate bunurile care se aflau în ele.
La rândul ei, Elena Harșu, avocata familiei uneia dintre victime, a precizat că daunele morale au fost calculate „în raport de trauma pe care a avut-o fiecare și de pierderea suferită”.
Sediul Distrigaz, pus sub sechestru
Procurorii au luat deja măsuri pentru ca victimele să poată fi despăgubite, în cazul unei condamnări definitive. Astfel, au pus sechestru asigurător pe sediul central al companiei Distrigaz Sud Rețele, inclusiv pe terenul de 15.000 de metri pătrați pe care se află clădirea. Valoarea măsurii se ridică la 67,8 milioane de euro.
Sechestrul asigurător nu înseamnă că bunurile sunt confiscate. Compania poate folosi în continuare clădirea, însă nu o poate vinde sau înstrăina până la finalul procesului. Scopul măsurii este ca, dacă instanța va decide că victimele trebuie despăgubite, banii să existe și să poată fi recuperați.
Totuși, suma blocată de procurori nu acoperă integral pretențiile victimelor. Cei 67,8 milioane de euro reprezintă mai puțin decât cele aproximativ 80 de milioane cerute de părțile civile, iar diferența ar putea crește dacă mai mulți păgubiți își vor majora pretențiile pe parcursul procesului.
Ce spun companiile acuzate
Distrigaz Sud Rețele a transmis, printr-un comunicat, că își va exercita toate drepturile legale în proces. Totuși, compania a precizat că nu va comenta acuzațiile și nici daunele cerute de părțile civile.
Reprezentanții firmei Amproperty Construct și cei patru angajați trimiși în judecată nu au putut fi contactați pentru un punct de vedere. Toți beneficiază de prezumția de nevinovăție.
