Efectele războiului din Orientul Mijlociu se vor regăsi treptat în prețuri. Criza ar putea declanșa un nou val de scumpiri în economie. De la alimente și produse importate până la chirii și rate, efectele s-ar resimți rapid în buzunarele românilor.
Rata anuală a inflației a explodat în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, care au dus la scumpirea petrolului și la perturbări în aprovizionare. În condițiile în care energia influențează costurile de transport, producție și distribuție, efectele conflictului s-au transmis rapid către consumatori. Însă situația externă nu este singura vinovată pentru scumpiri, rata inflației fiind puternic influențată de criza politică din România.
CNSP ridică inflația internă la 7,9%
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit în sus, la 7,9%, estimările privind inflaţia medie anuală în 2026, cu 1,4% în creştere faţă de previziunile din toamnă, ca urmare a intensificării conflictului din Orientul Mijlociu.
Tot în urcare, cu 1,7%, a fost revizuit indicele preţurilor de consum pentru sfârşitul anului, la 5,3%, se arată în prognoza macroeconomică 2026 – 2029 varianta de primăvară.
„Estimările privind inflaţia în anul curent s-au revizuit ascendent, cu 1,7 puncte procentuale pentru sfârşitul anului şi cu 1,4% ca medie anuală, ca urmare a intensificării conflictului din Orientul Mijlociu. Impactul s-a resimţit în prima etapă la nivelul grupei de combustibili, urmând ca efectele de runda a doua să se regăsească treptat şi în preţul celorlalte categorii de bunuri şi servicii, în special cele de transport”, se arată în Nota care însoţeşte documentul.
Potrivit sursei citate, traiectoria dezinflaţionistă, întreruptă în luna martie, este de aşteptat a se relua din trimestrul III, odată cu eliminarea efectelor statistice ale creşterii tarifelor la energia electrică şi aplicarea noilor cote de TVA şi accize.
„În scenariul actual, s-a modificat şi prognoza pentru cursul de schimb, luându-se în calcul majorările consistente din luna mai. Trendul descendent al inflaţiei se menţine pe orizontul de prognoză, dar majorările din acest an se vor regăsi şi în media anuală a anului următor. Persistă însă riscul exercitării unor presiuni suplimentare asupra creşterii preţurilor de consum pentru anul 2027, provenind din reliberalizarea preţurilor pentru gazele naturale şi renunţarea la plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază. Aceste şocuri ar putea produce o temperare a procesului dezinflaţionist şi o inhibare a consumului gospodăriilor populaţiei”, spun specialiştii CNSP.
Cele mai mari scumpiri, la energia electrică și combustibili
Conform sursei citate, presiunile inflaţioniste au înregistrat o intensificare semnificativă la începutul anului 2026. După o medie de 9,6% în primul trimestru, traiectoria ascendentă a preţurilor a depăşit pragul de 10% în luna aprilie, ajungând la un avans anual de 10,7%, pe fondul efectului cumulat al majorărilor de preţ din ultimele 12 luni, care includ liberalizarea pieţei energiei electrice, creşterea cotelor de TVA şi a accizelor, precum şi scumpirea combustibililor, indusă de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu.
În structură, inflaţia anuală (aprilie 2026/aprilie 2025) a fost susţinută de majorarea preţurilor la servicii (+13,0%) şi bunuri nealimentare (+12,0%), în timp ce alimentele au înregistrat o dinamică mai moderată (+7,4%), dar încă ridicată.
Cele mai importante creşteri anuale au fost consemnate la energia electrică (+54,2%), chirii (+43,8%) şi combustibili, în special motorină (+32,7%) şi benzină (+22,4%), reflectând impactul direct al costurilor energetice şi al măsurilor fiscale asupra dinamicii preţurilor.
În segmentul alimentar, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la cafea (+21,8%), ouă (+14,8%), carne de bovine (+12,2%), fructe proaspete (+11,8%), lapte de vacă (+11,0%), în timp ce alte produse de bază au continuat să înregistreze creşteri mai moderate.
Pentru 2027, CNSP estimează o inflaţie medie anuală de 3,8% şi de 3% pentru sfârşitul anului. În 2028, inflaţia medie anuală va coborî la 3%, iar în 2029 la 2,8%.
