Finlanda, Germania și Lituania împart aceeași monedă euro și rata dobânzi de 2,50% a Băncii Centrale Europene, însă au înregistrat o inflație în luna septembrie de 2,7%, 3,3% și, respectiv, 6,1%.
Prin urmare, trei țări au aceeași rată a dobânzii stabilită de BCE, dar ratele lor de inflație diferă semnificativ.
Realitățile diferite ale prețurilor au un fir comun: energia
Datele Eurostat arată că prețurile la energie în zona euro au crescut cu 18,9 % în septembrie, contribuind cu 1,71 puncte procentuale la inflație.
Modul în care se va manifesta acest șoc depinde de mixul energetic al fiecărei țări, de opțiunile fiscale și de soliditatea economiei interne, relatează Euronews.
În Lituania, inflația la alimente, alcool și tutun este de 0,5%, în timp ce prețurile la energie au crescut cu 33,0%, iar inflația la servicii a ajuns la 6,9%. Fondul Monetar Internațional atribuie această creștere bruscă prețurilor ridicate la energie, pe fondul dependenței continue de importuri, cererii interne puternice și accizelor mai mari.
În Finlanda, inflația din sectorul energetic s-a situat la 13,1%. Comisia Europeană afirmă că dependența relativ redusă a Finlandei de combustibilii fosili a atenuat impactul. Inflația de bază a fost de 1,4%, iar inflația serviciilor de 1,7%.
Banca Finlandei prognozează o rată a șomajului de 10,4% în 2026, în timp ce Comisia se așteaptă la o creștere a PIB-ului de 0,8%. Oficiul Național de Statistică al Finlandei raportează că veniturile nominale au crescut cu 3,5% față de aceeași perioadă a anului trecut în al treilea trimestru, respectiv cu 1,2% în termeni reali.
Germania se situează undeva la mijloc. Datele Eurostat indică o inflație în sectorul energetic de 13,4% și o inflație de bază de 2,5%. Presiunea salarială este moderată. Salariile negociate au crescut cu 2,9% față de aceeași perioadă a anului trecut în luna august, iar Bundesbank estimează aceeași medie pentru 2026. Eurostat estimează inflația în sectorul serviciilor la 2,8%.
Ce înseamnă o rată unică a dobânzii
BCE a majorat rata dobânzii la depozite de la 2,25% la 2,50% în septembrie, argumentând că războiul din Orientul Mijlociu menținea inflația peste ținta stabilită și efectele complete ale șocului energetic nu se făcuseră încă simțite.
Dacă scădem inflația totală națională din rata BCE, obținem o aproximare a ratei reale: minus 0,2% în Finlanda, minus 0,8% în Germania și minus 3,6% în Lituania. Acest calcul nu reprezintă o măsură exactă, deoarece gospodăriile și firmele acționează în funcție de inflația așteptată.
