Raportul de țară pentru România, publicat de Comisia Europeană, arată un dezastru pe toate palierele, fără perspective de ieșire din criza economică și socială profundă în care ne aflăm. În ce privește colectarea taxelor, Comisia Europeană atrage atenția că nu s-au făcut progrese în combaterea evaziunii fiscale și că reducerea forțată a deficitului s-a făcut doar prin înghețarea pensiilor și salariilor. Culmea este că aceeași Comisie semnalează gradul uriaș de neîncasare a impozitului pe profit, care a ajuns la 44%.
Calitatea finanțelor publice rămâne o problemă centrală a României, a concluzionat Comisia Europeană în raportul referitor la țara noastră. Instituția UE arată că reducerea deficitului s-a făcut prin două pachete de reformă fiscală, în traducere liberă, prin majorarea taxelor și impozitelor, iar cheltuielile au scăzut, în principal, prin înghețarea generală a salariilor și pensiilor din sectorul public. ”În următorii ani vor fi necesare progrese suplimentare în reducerea dezechilibrelor fiscale, prin două canale principale. În primul rând, România trebuie să implementeze îmbunătățiri structurale durabile în colectarea veniturilor. România are cele mai mari decalaje de conformitate cu TVA-ul și impozitul pe profit (CIT) din UE (aproximativ 30% și, respectiv, 44%). În contextul PNRR, România s-a angajat să implementeze o gamă largă de măsuri care, dacă sunt implementate pe deplin, ar trebui să ducă la o creștere semnificativă a colectării TVA-ului la cote de TVA neschimbate în următorii ani”, a arărat Comisia Europeană.
Investiții haotice, fără beneficii
În ce privește investițiile publice, Comisia a observat că acestea au crescut la un nivel excepțional de ridicat în 2025, ridicând semne de întrebare cu privire la calitatea, prioritizarea și sustenabilitatea cheltuielilor publice de capital post-PNRR. ”Se preconizează că investițiile publice vor crește de la 7,2% din PIB în 2025 la 8% din PIB în 2026 în termeni monetari. Aceste niveluri sunt de peste două ori mai mari decât media UE. Deși pot fi justificate pentru 2026, când atât cheltuielile din PNRR, cât și cele din domeniul coeziunii vor funcționa aproape la viteză maximă, ele nu par sustenabile pe termen mediu”, avertizează Comisia Europeană. Deși, în 2025, autoritățile au luat unele măsuri pentru a limita investițiile finanțate pe plan intern, inclusiv anularea sau amânarea proiectelor și înăsprirea regulilor pentru programele naționale, provocarea mai amplă rămâne, în special în ceea ce privește investițiile publice ale administrațiilor locale, consideră Comisia.
Decalaje uriașe între regiuni
Pe de altă parte, raportul de țară indică faptul că în România există în continuare disparități economice și sociale regionale mari, cu un decalaj semnificativ în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor dintre Capitală și restul țării, care reflectă diferențele în ceea ce privește productivitatea muncii și investițiile acumulate, în special investițiile străine directe. Cea mai săracă regiune, Nord-Est, a rămas considerabil în urmă, cu 40%. Aceste disparități regionale au dus la o divergență a veniturilor și a inegalității în întreaga țară. De asemenea, au exacerbat provocările demografice legate de migrația și declinul populației. Lacunele semnificative în rețelele de transport, atât rutiere, cât și feroviare, au contribuit la disparitățile regionale în ceea ce privește investițiile, inovarea, creșterea economică și crearea de locuri de muncă, semnalează Comisia Europeană.
Vecinătatea cu Ucraina, efect devastator
Potrivit raportului Comisiei Europene, cele trei regiuni care se învecinează cu Ucraina (Nord-Vest, Nord-Est și Sud-Est) se confruntă cu provocări suplimentare, inclusiv un aflux de persoane strămutate, perturbări ale comerțului, preocupări legate de securitate și o deteriorare a fondului locativ, a sistemului de sănătate și a serviciilor sociale. Deși investițiile realizate în contextul politicii de coeziune și al PNRR ar trebui, în timp, să contribuie la reducerea acestor disparități regionale, acestea rămân o provocare majoră în materie de politici pentru autorități, a mai arătat Comisia.
