Banca Centrală Europeană va majora ratele dobânzilor de două ori în 2026, pe măsură ce războiul din Iran duce la creșterea inflației.
Economiștii anticipează creșteri de un sfert de punct atât în iunie, cât și în septembrie, aliniindu-se cu așteptările piețelor pentru cel puțin două mișcări în acest an, potrivit unui sondaj Bloomberg realizat la începutul lunii mai.
Până în prezent, oficialii BCE au amânat majorările de dobândă, în timp ce evaluează pagubele economice provocate de conflictul din Orientul Mijlociu. Isabel Schnabel, membră a Comitetului executiv, a declarat săptămâna trecută că politica monetară trebuie înăsprită în cazul în care șocul energetic se va extinde.
Vicepreședintele Luis de Guindos, aflat la final de mandat, subliniază că nivelul de impredictibilitate geopolitică pune o presiune fără precedent asupra deciziilor financiare. Analiștii și-au revizuit în jos previziunile privind creșterea economică pentru 2026, de la 0,9% la 0,8%.
Între ciocan și nicovală
Pentru BCE, inflația nu mai este un fenomen tranzitoriu sau unul alimentat de excesul de cerere post-pandemie, ci o forță externă pe care instrumentele monetare clasice o pot stăpâni cu greu.
Christine Lagarde și Consiliul Guvernatorilor se află acum prinși între ciocan și nicovală. Pe de o parte, mandatul principal al BCE este stabilitatea prețurilor. Pe de altă parte, creșterea ratelor dobânzilor pentru a tempera inflația riscă să sufoce o economie europeană deja fragilă, împingând unele state într-o recesiune profundă și prelungită.
Dincolo de prețul barilului, există incertitudinea. Piețele financiare urăsc necunoscutul, iar un război care implică o putere regională majoră și perturbări pe termen lung ale aprovizionării cu energie induce o spirală a așteptărilor inflaționiste.
Companiile europene, temându-se de creșteri viitoare ale costurilor, își ajustează prețurile preventiv, ceea ce alimentează și mai mult focul inflației. În acest context, comunicarea BCE devine la fel de importantă ca decizia de politică monetară în sine. Instituția de la Frankfurt trebuie să convingă piețele că deține controlul, chiar și atunci când factorii determinanți ai crizei se află în teatrele de operațiuni din Orientul Mijlociu.
